Pagina documente » Stiinte Economice » Locul activitatii de transport in cadrul economic

Despre lucrare

lucrare-licenta-locul-activitatii-de-transport-in-cadrul-economic
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-locul-activitatii-de-transport-in-cadrul-economic


Cuprins

Cuprins
CAPITOLUL 1
LOCUL ACTIVITATII DE TRANSPORT iN CADRUL ECONOMIC
1.1 Rolul economic al transporturilor
1.2 ORGANIZAREA TRANSPORTURILOR iN ROMiNIA
1.2.1 Transporturile feroviare
1.2.2 Transporturile rutiere
1.2.3 Transporturile navale
1.2.4 Transporturile aeriene si speciale
1.3 IMPORTANTA SI LOCUL TRANSPORTURILOR RUTIERE iN ECONOMIE
1.4 ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE TRANSPORTULUI AUTO
Capitolul 2
CONDITIILE DE BAZA PENTRU TRANSPORTURI RUTIERE iN EUROPA DE VEST
2.1 POLITICA DE TRANSPORT
2.2 SITUATIA SECTORULUI TRANSPORTULUI, RUTIER DE MARFURI
2.3 UNIFICARE, ARMONIZARE
2.4 RELATIA CU TARILE TERTE
2.5 CONDITII DE ACCES LA PROFESIE
2.6 CONDITII DE ACCES LA PIATA
2.7 TAXE SI IMPOZITE
2.8 TRANSPORTUL COMBINAT
2.9 Transportul de marfuri periculoase
2.10 TARIFE
2.11 Probleme de trafic
2.12 Vamuire si conventii vamale
2.1.3 Asigurari
2.1.4 Reglementari sociale
2.15 Reglementari tehnice
2.15.1. Standardele referitoare la masa
si dimensiunile vehiculelor cu motor
2.15.2 Norme privind emisiile poluante
2.15.3 Poluarea fonica
2.15.4 Limitele de viteza si protectia laterala
2.15.5 Tahografie
2.16 Infrastructura
CAPITOLUL 3
ABORDAREA CONCEPTIEI DE MARKETING SI MANAGEMENT iN ACTIVITATILE DE TRANSPORT RUTIER
3.1 MANAGEMENTUL iN ACTIVITATILE DE TRANSPORT RUTIER
3.2 UTILIZAREA MARKETINGULUI iN ACTIVITATILE DE TRANSPORT RUTIER
DERULAREA UNUI EXPORT-IMPORT LA S.C CONSULTING SRL

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

CAPITOLUL 1

LOCUL ACTIVIT?TII DE TRANSPORT ÎN CADRUL ECONOMIC

1.1 Rolul economic al transporturilor

În cadrul dezvoltarii relatiilor economice internationale, a largirii si diversificarii schimburilor comerciale intre state, un rol de seama revine transporturilor si expeditiilor internationale de marfuri.

Transporturile reprezinta o latura importanta a productiei materiale, care, prin rolul lor de deplasare a marfurilor, influenteaza hotarator si celelalte ramuri ale economiei mondiale, inclusiv comertul international. Constituind mijlocul material efectiv pentru concretizarea relatiilor economice interstatale, transporturile economice internationale pot fi considerate aparatul circulator al intregii economii mondiale.

Transporturile internationale de marfuri contribuie direct la:

? realizarea acordurilor interstatale de cooperare economica;

? realizarea unui sistem de distributie cat mai apropiat de necesitatile benefi­ciarilor de import;

? introducerea in circuitul mondial a tuturor zonelor de pe glob prin crearea posibilitatilor de realizare a datoriei statelor de participare la diviziunea inter­nationala a muncii;

? pastrarea si conservarea proprietatilor fizice si chimice, mecanice si organoleptice a marfurilor, pe durata deplasarii lor, de la furnizorii producatori pana la beneficiarii finali.

1.2 ORGANIZAREA TRANSPORTURILOR ÎN ROMÂNIA

1.2.1 Transporturile feroviare

Activitatea de transport feroviar era organizata si functiona pana in 1998 prin Societatea Nationala a Cailor Ferate Romane. Prin ordonanta de urgenta nr. 12 din iulie 1998, privind transporturile pe caile ferate romane si reorganizarea Societatii Nationale a Cailor Ferate Romane si alte hotarari ale Guvernului Romaniei, din regia autonoma de cale ferata s-au desprins doua Societati Nationale de Transport, de marfa si calatori, o Societate de Servicii de Management Feroviar precum si o Companie Nationala de cai Ferate.

Compania Nationala de Cai Ferate care gestioneaza infrastructura feroviara are in subordine subunitati teritoriale numite regionale care divizeaza reteaua nationala in opt regionale.

La randul lor, cele patru societati au infiintat la nivelul regionalelor agentii specifice activitatii specifice fiecareia dintre ele. Fostele Societati comerciale de intretinere si de reparatii vagoane si Societatea comerciala de exploatare a vagoanelor de dormit, cuseta si restaurant au capatata statut de filiale ale Societatii de transport feroviar de calatori. La fel Societatea de transport feroviar de marfa a infiintat filiale care cuprind fostele Societati comerciale de spalare a vagoanelor, Societatea comerciala de transbordare vagoane de marfa, Societatea comerciala de exploatare si transport auto si alte societati comerciale.

Procesul de transport feroviar necesita existenta unei baze tehnico-materiale specifice, cu urmatoarele componente: calea ferata propriu-zisa, mijloace de tractiune, mijloace de transport, cladirile de serviciu, instalatiile de telecomanda, electrificare si semnalizare

Calea ferata reprezinta un ansamblu de constructii si instalatii care fac posibila circulatia trenurilor pe un anumit traseu.

Elementele constructive ale caii ferate sunt: infrastructura s suprastructura.

Infrastructura caii ferate este alcatuita din terasamente si lucrari de arta (poduri, viaducte, tuneluri), iar suprastructura din traverse, sine, schimbatori de cale (macazuri), cladiri si instalatii.

Elementul principal al suprastructurii, sinele, alcatuiesc calea continua de rulare a vagoanelor si locomotivelor. Ele sunt prinse rigid de traverse din lemn sau beton precomprimat, la o distanta fixa una de cealalta, numita ecartament. În Romania si la majoritatea celorlalte cai ferate europene, ecartamentul (masurat intre fetele interioare ale sinelor care alcatuiesc calea) este de 1.435 mm. Trecerea trenurilor de pe o linie pe alta se face cu ajutorul schimbatoarelor de cale (macazurilor), a placilor turnate si a podurilor transbordoare.

Liniile magistrale, care servesc ca ax al unei retele de cale ferata, au o zona proprie de influenta economica, politica si strategica. În general, leaga capitala si principalele orase ale tarii cu orasele mari de frontiera sau portuare. Reteaua feroviara a Romaniei a fost impartita conventional in opt zone magistrale care pleaca din Bucuresti spre granita.

Liniile secundare asigura circulatia trenurilor in anumite zone si legatura cu liniile magistrale. În traficul de calatori ponderea cea mai mare o au liniile secundare pe care se asigura deplasarea fortei de munca spre locurile de munca si inapoi.

Liniile uzinale sunt proprietate a agentilor economici, care, datorita volumului mare de marfuri transportate inregistreaza cheltuieli mai mici fata de varianta incarcarii-descarcarii lor in statii. Liniile uzinale pot fi cu sau fara statie uzinala si asigura legatura intre o statie de cale ferata si depozitele unitatii.

În Romania primele cai ferate s-au construit pe traseele Oravita-Bazias (1856), Jimbolia–Timisoara (1857), Constanta–Cernavoda (1860), Oravita–Anina (1863), Bucuresti–Giurgiu (1869), Burdujeni–Roman (1869) si Pascani–Iasi.

Reteaua feroviara are o lungime de 11300 km, din care 33% este electrificata. În tara noastra exista o linie ingusta, electrificata in anul 1922 (Arad-Pancota), iar prima linie ferata cu ecartament normal a fost Campina–Brasov, inaugurata in anul 1965. Densitatea retelei de cai ferate este de 48.1 la 1000 km2. Linii de ferry–boat se afla intre Calafat si Vidin (Bulgaria) si Constanta–Istanbul (Turcia).

Cel mai lung tunel de cale ferata se afla pe linia miniera Ostra–Lesu Ursului (6000 m), urmat de Teliu (4375 m), pe linia Brasov–Întorsura Buzaului, Talasmani (3300 m), pe traseul Galati–Barlad, Romuli–Maramures (2388 m), intre Salva–Viseu s.a.

Volumul marfurilor transportate pe caile ferate romane a fost, in 1994, de 300 mil. t, iar numarul pasagerilor de 206 mil, mai scazut cu 3.6 fata de cel inregistrat in 1998.

Tabel nr.1.1: Principalele grupe de marfuri transportate pe calea ferata

1995

1996

1997

1998

1999

2000

Total marfuri transportate (mii tone)

218828

146273

111419

98961

99179

105131

Oferta anului

Reducere 2020