Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS:
INTRODUCERE 6
CAPITOLUL 1 11
ASPECTE INTRODUCTIVE PRIVIND FURTUL DE AUTOTURISME 11
1.1. TENDINTE ACTUALE iN DOMENIUL FURTURILOR DE AUTOTURISME 11
1.2. EVOLUTIA FENOMENULUI INTERN SI INTERNATIONAL 12
1.3. TRAFICUL DE AUTOTURISME FURATE - O AFACERE iNFLORITOARE PENTRU LUMEA INTERLOPA 14
CAPITOLUL 2 16
MODURILE DE SESIZARE A ORGANELOR DE URMARIRE PENALA. ACTELE PREMERGATOARE CE POT FI EFECTUATE DE CADRELE DE POLITIE. 16
2.1. SESIZAREA ORGANELOR DE URMARIRE PENALA 16
2.2. ACTIVITATI CE SE POT EFECTUA iN CADRUL ACTELOR PREMERGATOARE. 19
2.2.1. Neinceperea urmaririi penale 20
2.2.2. Declinarea competentei 21
2.2.3. inceperea urmaririi penale 21
2.3. VERIFICARI CE SE IMPUN iN FAZA ACTELOR PREMERGATOARE 22
2.3.1. Verificarea documentelor 23
2.3.1.1. Acte straine ce insotesc autoturismele 23
2.3.1.2. Acte in limba romina 24
2.3.2. Verificarea autovehiculului 25
2.3.3. Evidente ce pot fi exploatate atit in faza actelor premergatoare, cit si dupa inceperea urmaririi penale 26
CAPITOLUL 3 28
PRINCIPALELE MODALITATI DE SAViRSIRE A INFRACTIUNILOR 28
CAPITOLUL 4 36
CERCETAREA LA FATA LOCULUI 36
4.1. IMPORTANTA CERCETARII LA FATA LOCULUI 36
4.3. PREGATIREA iN VEDEREA CERCETARII LA FATA LOCULUI 43
4.3.1. Pregatirea echipei de cercetare la locului faptei 43
4.3.2. Pregatirea mijloacelor tehnico - stiintifice criminalistice 45
4.4. EFECTUAREA CERCETARII LA FATA LOCULUI 47
4.4.1. Cercetarea in faza statica 51
4.4.2. Cercetarea in faza dinamica 52
4.4.2.1. Examinarea amanuntita a autoturismului 54
4.4.2.2. Executarea fotografiilor de detaliu si inceperea redactarii procesului-verbal 63
4.4.2.3. Luarea de declaratii victimei, a posibililor martori si a potentialilor suspecti 63
4.5. FIXAREA REZULTATELOR CERCETARII LA FATA LOCULUI 64
Procesul- verbal 64
4.5.2. Fotografia executata la fata locului 66
CAPITOLUL 5 70
ASCULTAREA PERSOANELOR iN PROCESUL CERCETARII INFRACTIUNII DE FURT DE AUTOTURISME 70
5.1. ASCULTAREA PARTII VATAMATE 71
5.2. ASCULTAREA MARTORILOR 73
5.3. ASCULTAREA iNVINUITILOR (INCULPATILOR) 75
CAPITOLUL 6 79
ALTE ACTIVITATI TACTICE SI PROCEDURALE IMPLICATE iN CERCETAREA FURTULUI DE AUTOTURISME 79
6.1. ALTE ACTIVITATI TACTICE DE CERCETARE A FURTULUI DE AUTOTURISME 79
6.1.1. Identificarea si prinderea faptuitorilor 79
6.1.2. Perchezitia 81
6.1.3. Reconstituirea 83
6.2. ACTIVITATI PROCEDURALE DE iNTOCMIRE SI FINALIZARE A DOSARULUI DE URMARIRE PENALA iN FURTUL DE AUTOTURISME 84
CONCLUZII 87
1.ASPECTE PRIVIND PREVENIREA FURTURILOR DE AUTOTURISME 87
2.MASURI SI PROPUNERI PRIVIND REDUCEREA FENOMENULUI INFRACTIONAL iN DOMENIUL FURTURILOR DE AUTOTURISME 91
REFERINTE BIBLIOGRAFICE 93

Alte date

?

METODOLOGIA CERCET?RII FURTULUI SI TRAFICULUI DE AUTOTURISME

Introducere

Realitatile societatii romanesti de dupa 1989 evidentiaza un lucru ingrijorator si anume, faptul ca starea de infractionalitate creste pe zi ce trece la cote alarmante.

Activitatile grupurilor de infractori au luat o amploare deosebita si au aparut retele de infractori specializati pe fapte ce pana mai ieri erau de neconceput a fi intalnite in Romania.

Astfel, au aparut retele de infractori specializati in traficul de droguri, armament si munitie, materiale radioactive, bancnote false, trafic de carne vie, trafic de autoturisme furate etc.

În aceasta lucrare ma voi referi la problematica savarsirii infractiunilor comise de infractori specializati in furtul si traficul de autoturisme pe teritoriul Romaniei.

“Furtul din si de autoturisme face parte dintre infractiunile care cunosc o crestere relativ proportionala cu cresterea numarului de autovehicule” [1 E: Stancu, Criminalistica, Editura Actami, Bucuresti, 1997, p. 312].

De asemenea, organigrama retelei de infractori arata ca fiecare membru al unei bande se ocupa de o activitate infractionala in care el este specializat; astfel: unul fura masina, altul fabrica documentele false, altul falsifica numarul de inmatriculare sau seria de caroserie, altul o transporta si altii o valorifica.

Pericolul social al faptelor comise de infractori nu rezida in faptul ca acestia si-au adus o contributie mai mare sau mai mica pe lantul infractional, ci in faptul ca acesti infractori si-au creat o suprastructura bine definita.

Daca fiecare veriga a acestui lant infractional ar fi tratata singular ar crea falsa impresie ca fiecare infractor este un “mic chilipirgiu”, care a cautat sa-si rotunjeasca veniturile, dar in realitate este vorba de o criminalitate de tip organizat.

Se poate spune ca nimic nu este mai periculos pentru societate ca aceasta forma, respectiv criminalitatea organizata, sa se dezvolte, iar pentru acest lucru societatea in ansamblul ei trebuie constientizata.

Avand in vedere ca dinamica vietii sociale actuale nu prea ii da cetateanului ragazul necesar de a intelege si a explica implicatiile sociale ale criminalitatii organizate, rolul de a descifra si explica acest fenomen revine, pe langa alte componente ale statutului de drept, Politiei, organelor de procuratura si in ultima faza instantelor judecatoresti.

Capitolul 1

aspecte introductive privind furtul de autoturisme

1.1. Tendinte actuale in domeniul furturilor de autoturisme

Furturile de autoturisme constituie o problema prioritara pentru organele de urmarire penala intrucat acest gen de furturi a cunoscut de la an la an noi dimensiuni, avand un curs ascendent.

Aceasta problema este si in atentia Comisiei Internationala de Politie Criminala – Interpol. Cu ocazia vizitei facuta in 1992 la Bucuresti, secretarul general al Interpolului, domnul Raymond E. Kendall a apreciat eforturile politistilor, rezultatele obtinute pe toate liniile in special unele infractiuni care pur si simplu au “explodat” in ultimii ani, in special traficul de droguri, dar si infractiuni impotriva proprietatii, traficul de autovehicule furate si traficul de opere de arta. R. E. Kendall spunea ca: “Romania se afla, din punct de vedere geografic, intr-o situatie ce necesita o cooperare internationala cu tarile vecine si, de asemenea cu alte tari din lume. Cooperarea este necesara in diverse probleme cum ar fi cele legate de traficul de droguri, de autoturisme furate si alte genuri de trafic pe asa – numita “ ruta balcanica “ [2 R. I. P. C. – Revue international de Police Criminelle, publicatie a Interpol, 1992].

1.2. Evolutia fenomenului intern si international

Autoturismul a constituit si constituie o tentatie pentru infractori. Au aparut furturile la comanda, fiind vizate autoturisme puternice de ultimul tip, marci recunoscute si cu volum mare. Au aparut si “filiere internationale” in componenta grupurilor aflandu-se cetateni de mai multe nationalitati, cu adevarate trasee bine stabilite, puncte de trecere a frontierei “aranjate”, sigure, fara emotia controlului vamal.

Infractorii au inceput sa se doteze cu mijloace tehnice moderne (ultima generatie), dispun de mijloace de transport puternice si rapide, mijloace de comunicatie (telefoane mobile, statii emisie – receptie) si in unele cazuri au si armament pe care nu ezita sa-l foloseasca.

Conditiile social – politice actuale au favorizat in mare masura pe infractori, in special pe hotii de autoturisme. Tarile din Comunitatea Europeana au desfiintat controlul vamal; relatiile dintre unele state au dus la incheierea unor acorduri bilaterale, facilitand trecerea frontierei pentru cetatenii acelor state, controalele devenind formale (spatiul Schengener).

Relatiile comerciale si turismul determina o fluctuatie deosebita la punctele de frontiera, iar pentru degajarea acestora si fluiditatea organelor vamale in unele situatii sunt obligate sa urgenteze controlul, situatie de care profita infractorii.

Indicatorii statistici demonstreaza clar ca incepand din 1990 numarul furturilor de autoturisme a crescut de la an la an atat in tara noastra cat si in celelalte tari ale continentului.

Astfel, in Romania, daca in anul 1989 s-au comis 483 furturi de autoturisme cu 485 infractori, in 1990 s-au furat 1586 de autoturisme cu 1257 infractori depistati, in anul 1994 s-a ajuns sa se comita 2362 infractiuni de furturi de autoturisme cu 1987 infractori depistati.

În perioada 1989 – 1990 au fost furate in Romania 7430 de autoturisme, fiind depistati 4532 de infractori. La sfarsitul anului 1994 figurau in evidente 2754 furturi de autoturisme in care autorii nu erau cunoscuti, din acestea fiind regasite 2654, din care 1881 - autoturisme [3 Evidentele Brigazii Furturi Auto – 16 P Bucuresti].

Dar nu numai teritoriul Romaniei este vizat de hotii de autoturisme. Aproape toate tarile din Europa au cunoscut cresteri a numarului furturilor de autoturisme, in unele tari acestea devenind ingrijoratoare.

Cu ocazia Simpozionului International “Furtul si Traficul International de Autoturisme” ce a avut loc la Sinaia in perioada 26 – 29 martie 1995, reprezentantii politiilor din diferite state au prezentat situatia statistica privind furtul de autoturisme.

Astfel, reprezentantul politiei germane a aratat ca in 1989 pe raza Germaniei s-au furat 51.000 autoturisme, in 1990 s-au furat 60.000 de autoturisme, in 1991 s-au furat 87.000 de autoturisme, in 1992 – 131.000 iar in 1993 s-au furat 147.000 de autoturisme. Cele mai cautate marci sunt: VW, Opel, Ford, Mercedes, BMW. În Ungaria daca in 1989 au fost comise 2.700 furturi de autoturisme, in 1994 s-au comis 17.000 asemenea furturi; iar in Cehia de la 4.500 autoturisme furate in 1988 cifra a crescut la 28.323 autoturisme furate in 1994. Din prejudiciul rezultat din infractiuni fiind de 4.525.000.000 coroane. Din autoturismele furate doar 30% sunt gasite si restituite proprietarilor.

În Slovacia, in 1989 au fost furate 1.600 auto (din acestea 80% au fost solutionate) iar in 1994 au fost furate 9.100 autoturisme (din acestea 15% au fost solutionate).

Nici Austria nu a fost ocolita de hotii de autoturisme, numarul furturilor crescand de la 4.475 in 1989 la 15.046 in 1993.

De remarcat ca Bulgaria, Ukraina, Ungaria, Cehia, Rusia, nu restituie autoturismele furate din alte state, acestea ramanand in proprietatea cumparatorului de buna credinta.

1.3. Traficul de autoturisme furate – o afacere infloritoare pentru lumea interlopa

Într-adevar, furtul de autoturisme a devenit o afacere rentabila pentru infractori. În prezent costul unui autoturism, marca recunoscuta, este foarte mare – un autoturism Mercedes – 60.000 – 80.000 DM., un autoturism – BMW. – 50.000 DM., un autoturism Audi sau VW – 30.000 – 50.000 DM:

Pentru infractori riscul de a fi prinsi in momentul comiterii furtului, este mai mic ca de exemplu la spargerea unei unitati comerciale. Acestia, in cateva minute, cu chei confectionate fura autoturismul cu care se deplaseaza foarte rapid la unul din punctele de frontiera, de regula unde este cunoscut.