Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Cuprins
CAPITOLUL I
ANALIZA INFRACTIUNILOR ECONOMICE POTRIVIT CODULUI PENAL 3
i1.1 Elemente comune infractiunilor economice prevazute de codul penal romin 3
i1.2 Specula 6
i1.3 inselaciunea la masuratoare si inselaciunea cu privire la calitatea marfurilor 11
i1.4 Divulgarea secretului economic 17
i1.5 Contrafacerea obiectului unei inventii 22
i1.6 Punerea in circulatie a produselor contrafacute 26
i1.7 Concurenta neloiala 29
i1.8 Nerespectarea dispozitiilor privind operatiunile de import/export 35
i1.9 Deturnarea de fonduri 39
i1.10 Nerespectarea dispozitiilor privind importul de deseuri si reziduuri 41
CAPITOLUL II
ANALIZA UNOR INFRACTIUNI DIN DOMENIUL COMERCIAL
POTRIVIT LEGISLATIEI SECUNDARE 45
i2.1 Infractiunile in domeniul comercial potrivit legii nr. 31/1990 45
i2.2 Infractiuni reglementate de Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale 58
i2.3 Dispozitii penale ale Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului 63
i2.4 Infractiuni prevazute de Legea nr. 12/1990 privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite 63
i2.5 Infractiunea de bancruta frauduloasa 65
i2.6 Infractiunea de evaziune fiscala 65
i2.7 Contrabanda 68
CAPITOLUL III
MODALITATI DE SAViRSIRE A INFRACTIUNILOR iN DOMENIUL COMERCIAL 72
i3.1 Folosirea de nume false si insusirea de calitati mincinoase 72
i3.2 Falsificarea inscrisurilor 72
i3.3 Escrocheria 74
i3.5 Manipularea de date si informatii inexacte 76
i3.6 Fraude financiar-fiscale 76
CAPITOLUL IV
METODOLOGIA CERCETARII INFRACTIUNILOR ECONOMICE 78
i4.1 Specificul cercetarii 78
i4.2 Directii generale de actiune. Pregatirea organelor de cercetare 78
i4.3 Determinarea cauzelor savirsirii faptei incriminate de legea penala.
Stabilirea consecintelor. 80
i4.4 Efectuarea de perchezitii si ridicarea de obiecte si inscrisuri 81
i4.5 Ascultarea faptuitorului 84
i4.6 Ascultarea martorilor 85
i4.7 Dispunerea expertizelor si a constatarilor tehnico-stiintifice 88
CAPITOLUL V
PARTICULARITATILE CERCETARII CRIMINALISTICE iN UNELE
CAZURI PARTICULARE DE INFRACTIUNI ECONOMICE 93
i5.1 Metodica generala de cercetare a infractiunilor de inselaciune la masuratoare
si inselaciune cu privire la calitatea marfurilor 93
i5.2 Particularitatile cercetarii in cazul infractiunilor prevazute de Legea nr. 31/1990 98
i5.3 Cercetarea infractiunilor de contrabanda 103
CONCLUZII 110
BIBLIOGRAFIE 112

Alte date

?

Lucrarea contine: analiza infractiunilor economice potrivit codului penal; analiza unor infractiuni din domeniul comercial potrivit legislatiei secundare; modalitati de savarsire a infractiunilor in domeniul comercial; metodologia cercetarii infractiunilor economice, particularitatile cercetarii criminalistice in unele cazuri particulare de infractiuni economice.

CAPITOLUL I

ANALIZA INFRACTIUNILOR ECONOMICE POTRIVIT CODULUI PENAL

§1.1 Elemente comune infractiunilor economice prevazute de codul penal roman

§1.1.1 Obiectul infractiunilor economice

Obiectul juridic generic al infractiunilor la regimul stabilit pentru anumite activitati economice (atat cele care isi au sediul in Codul penal cat si cele din legile speciale) il constituie relatiile sociale ocrotite privitoare la activitatile economice, comerciale si financiare care se desfasoara in tara noastra si a caror existenta si dezvoltare nu poate fi conceputa fara incriminarea faptelor care lezeaza economia nationala, impiedica activitatea agentilor economici, prejudiciaza interesele economice ale populatiei.

Fiecare infractiune din acest domeniu are si un obiect juridic special constituit din grupul de relatii sociale a caror dezvoltare trebuie asigurata impotriva faptelor specifice (de exemplu cele referitoare la dreptul de autor, cu privire la concurenta neloiala etc.).

La majoritatea infractiunilor privind regimul stabilit pentru anumite activitati economice se poate constata si existenta unui obiect material asupra caruia poarta fapta socialmente periculoasa (de exemplu, bunurile cumparate in scop de revanzare in cazul speculei, obiectul unei inventii sau bunuri rezultate din contrafacerea obiectului unei inventii etc.).

§1.1.2 Subiectii infractiunilor

Subiectul activ nemijlocit al acestor infractiuni poate fi, in principiu, orice persoana fizica; dispozitiile prin care se incrimineaza aceste fapte neconditionand existenta infractiunii de vreo calitate speciala a autorului. De la aceasta regula, exista totusi o exceptie la infractiunea de divulgare a secretului economic (art. 298 alin. 1 C. pen.) in sensul ca subiect activ nu poate fi decat o persoana care cunoaste datele si informatiile pe care le divulga ca urmare a atributiilor sale de serviciu.

De regula, aceste infractiuni se pot comite in toate formele de participatie

În calitate de subiect pasiv principal al infractiunilor respective apare statul care, potrivit Constitutiei, are indatoriri fundamentale legate de apararea economiei nationale. Ca subiecti pasivi secundari sunt agentii economici sau persoanele fizice direct prejudiciate in interesele lor patrimoniale.

§1.1.3 Latura obiectiva si latura subiectiva a infractiunilor economice

Elementul material al laturii obiective in cazul acestor infractiuni se realizeaza in numeroase modalitati, de, regula prin actiuni. Unele dintre infractiunile economice, elementul material consta din doua sau mai multe actiuni alternative (de exemplu, la infractiunea de inselaciune cu privire la calitatea marfurilor - prevazuta de art. 297 C. pen. - elementul material se poate realiza prin „falsificarea ori substituirea de marfuri cu alte produse, precum si prin expunerea spre vanzare sau vanzarea de asemenea bunuri).

De asemenea, la unele din infractiunile din aceasta categorie, elementul material este conditionat de existenta anumitor cerinte esentiale (de exemplu la infractiunea de deturnare de fonduri prevazuta de art. 302 C. pen., schimbarea destinatiei fondurilor banesti sau resurselor materiale trebuie sa se faca fara „respectarea prevederilor legale”, iar la infractiunea de divulgare a secretului economic prevazuta in art. 298 C. pen., aceasta activitate de divulgare va constitui infractiune numai „daca este de natura sa produce pagube”).

Latura obiectiva a infractiunilor economice include, de regula, o urmare imediata si aceasta consta, de obicei, din insasi savarsirea faptei producandu-se prin aceasta o stare de pericol pentru normala desfasurare a activitatii economice si comerciale. În cazul unor infractiuni, (exemplu, la infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind importul de deseuri si reziduuri prevazuta in art. 302, alin. 2 C. pen. urmarea imediata consta intr-o vatamare directa a valorii sociale aratate de lege).

În cazul acestor infractiuni, pentru intregirea laturii obiective trebuie sa existe o legatura de cauzalitate intre actiunea care constitute elementul material al infractiunii (in oricare dintre variantele normative prin care se realizeaza) si urmarea imediata a acesteia.

Dat fiind caracterul urmarii imediate care consta, de regula, din insasi savarsirea actiunii, producand prin aceasta o stare de pericol, constatarea acestei legaturi nu necesita probe speciale, existente legaturii de cauzalitate fiind aproape intotdeauna implicite.

Infractiunile la regimul stabilit pentru anumite activitati economice se comit, sub aspectul laturii subiective, numai cu intentie, care poate fi directa sau indirecta.

La unele infractiuni din acest grup se cere sa se stabileasca intentia directa ceruta expres de lege, prin scopul urmarit de catre faptuitor (de exemplu cumpararea de marfuri sau produse in scop de revanzare - art. 295 lit. a C. pen. si la infractiunea de concurenta neloiala prevazuta de art. 301 C. pen., al carui element material se realizeaza „in scopul de a induce in eroare pe beneficiar”.

§1.1.4 Forme, modalitati ale sanctiunii

Infractiunile, la regimul stabilit pentru anumite activitati economice, in general, pot cunoaste o desfasurare in timp astfel incat in cazul acestora sunt posibile atat actele pregatitoare cat si tentativa.

În ce priveste actele pregatitoare, acestea, potrivit regulii generale stabilita de legiuitorul roman, nu sunt incriminate.

Tentativa este pedepsita numai la unele infractiuni din acest grup (inselaciunea la masuratoare, inselaciunea cu privire la calitatea marfurilor si nerespectarea dispozitiilor privind importul de deseuri si reziduuri).

În cazul acestor infractiuni, momentul consumarii coincide, de regula, cu momentul savarsirii faptei si a producerii prin aceasta a starii de pericol pentru relatiile economico-sociale aparate prin lege. La unele din aceste infractiuni (inselaciunea la masuratoare sau cu privire la calitatea marfurilor, nerespectarea dispozitiilor privind operatii de import sau export etc.) executarea se poate prelungi in timp si dupa consumare, in care caz suntem in prezenta unor infractiuni continue.

Marea majoritate a infractiunilor prevazute in Titlul VIII din Codul penal se pot realiza prin mai multe modalitati normative prevazute in mod corespunzator in normele de incriminare.

Aceste modalitati variaza, de regula, in functie de actiunile care constituie elementul material, de felul obiectului material, iar in unele cazuri de conditiile care constituie cerinta esentiala a laturii obiective. Fiecareia dintre modalitatile normative poate sa-i corespunda o varietate de modalitati faptice.

În functie de gradul de pericol social pe care il prezinta, precum si de conditiile concrete de realizare, aceste infractiuni sunt sanctionate, in marea majoritate a cazurilor, cu pedeapsa inchisorii.

În cazul unor modalitati agravate ale infractiunilor, pedeapsa inchisorii ajunge pana la 20 de ani (la infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind importul de deseuri si reziduuri prevazuta in art. 3022 alin. 2).

În cazul pedepsei cu amenda, ca alternativa a pedepsei cu inchisoarea, limitele speciale ale acesteia care vor fi avute in vedere vor fi cele stabilite in Partea generala a Codului penal - art. 63.

Numai la una din infractiunile din aceasta grupa pedeapsa principala este insotita de pedeapsa complimentara a interzicerii unor drepturi (nerespectarea dispozitiilor privind importul de deseuri si reziduuri prevazuta de art. 3022 alin. 2 C. pen.).

§1.2 Specula

§1.2.1 Definitia si conditiile infractiunii de specula

1. Notiune si cadrul legal

Conform dispozitiilor art. 295 C. pen., infractiunea de specula consta in savarsirea uneia din urmatoarele fapte:

1. cumpararea in scop de revanzare a produselor industriale sau agricole care potrivit dispozitiilor legale nu pot face obiectul comertului particular; a cumpararea de produse industriale sau agricole, in scop de prelucrare in vederea revanzarii, daca ceea ce ar rezulta din prelucrare nu poate face, potrivit dispozitiilor legale, obiectul comertului particular [1 A se vedea, Coca-Cozma Maria, „Infractiuni economice prevazute in Codul penal”, Editura stiintifica, Bucuresti, 1974, p.84]. Fiecare din faptele prevazute in art. 295 C. pen., constituie o forma distincte a infractiunii de specula caracterizata printr-o activitate specifica si o rezolutie infractionala proprie [2 Lit. c) si d) ale art. 295 au fost abrogate prin Legea nr. 12/1990, publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 97 din 8 august 1990].

Ar putea fi trasa la raspundere penala pentru comiterea acestei fapte o persoana care extrage si prelucreaza pietre pretioase in vederea revanzarii.

2. Obiectul infractiunii

A. Obiectul juridic special. Infractiunea de specula are ca obiect juridic special relatiile sociale privitoare la conditiile legale ale circulatiei unor produse industriale sau agricole, relatii care nu ar putea fi aparate fara incriminarea faptelor ce aduc atingere relatiilor amintite.

Infractiunea are de regula si un obiect juridic secundar, constand in relatiile sociale referitoare la interesele patrimoniale ale cetatenilor, prin savarsirea faptelor incriminate aducandu-se atingere acestor relatii sociale [3 A se vedea, in acest sens, Vasile Papadopol, „Consideratii asupra infractiunilor cu continuturi alternative” in R.R.D. nr. 8/1967, p. 74].

B. Obiectul material. Infractiunea de specula are si obiect material care consta, in cazul ambelor variante prevazute in art. 295 lit. a si b, in bunuri industriale sau agricole care potrivit dispozitiilor legale, nu pot face obiectul comertului particular.

Produsele industriale sunt bunurile materiale rezultate dintr-un proces de munca cu caracter industrial, iar produsele agricole sunt bunurile materiale-vegetale si animale - rezultate dintr-un proces de munca cu caracter agricol [4 A se vedea: T. Vasiliu, D. Pavel §.a., op. cit., vol. II, p. 316]. Produsele industriale sau agricole care nu pot face obiectul comertului particular sunt indicate in diferite acte normative.

În legatura cu aceste produse, trebuie mentionata Legea nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat, publicata in M. Of. nr. 96 din 13 mai 1996. Potrivit art. 1 alin. 2 al Legii, prin monopol de stat se intelege dreptul statului de a stabili regimul de acces al agentilor economici cu capital de stat si privat, inclusiv, producatorii individuali, dupa caz, la activitatile economice constituind monopolul de stat si conditiile de exercitare a acestora.

În cuprinsul actului normativ mentionat, sunt prevazute unele activitati ce constituie, in exclusivitate, monopol de stat printre care:

? fabricarea si comercializarea armamentului, munitiilor si explozivilor;

? producerea si comercializarea stupefiantelor si a medicamentelor care contin substante stupefiante;

? extractia, producerea si prelucrarea in scopuri industriale a metalelor pretioase si a