Pagina documente » Recente » Poluarea spatiul urban

Despre lucrare

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Cuprins

?Cuprins
Introducere…………………………………………………………………………………….…2
C?PITOLUL I: C?lit?te? f?ctorilor de mediu in sp?tiul urb?n 2
1.1. ?tmosfer? 2
1.2. ?p? 7
1.3. Solul 15
C?PITOLUL II: Forme p?rticul?re de polu?re in sp?tiul urb?n 17
2.1. Polu?re? fonica 17
2.2. Polu?re? cu deseuri 22
2.3. Polu?re? electrom?gnetica 24
2.4. Polu?re? estetica 26
C?PITOLU III: Masuri de comb?tere si limit?re ? poluarii urb?ne 29
3.1. M?suri de rducere ? polu?rii ?erului 30
3.2. M?suri de protectie ? ?pei 30
3.3. Masuri de prevenire si comb?tere ? poluarii solului 31
C?PITOLUL IV: Studiu privind c?lit?te? si protecti? mediului in or?sul Pitesti 33
4.1. Surse de polu?re 33
4.2. Domeniile si m?nifestarile poluarii in or?sul Pitesti 37
4.2.1. Polu?re? ?erului 37
4.2.2. Polu?re? precipit?tiilor 39
4.2.3. Polu?re? sonora 40
4.2.4. Polu?re? ?pelor 41
4.3. Str?tegi? de protectie ? mediului l? nivelul or?sului Pitesti 46
Concluzii si propuneri 50
Bibliogr?fie 51

EXTRAS DIN DOCUMENT

Elaborarea lucrarii de fata a fost dictata, nu numai din considerente de ordin practic , denecesitatea de a scoate in evidenta efectele negative ale poluarii asupra orasului Pitesti si de aindica masurile de prevenire si combatere, ci si din considerente mai generale cu implicatii de ordinteoretic, vizand cunoasterea mai profunda a fenomenului, a mecanismelor care stau la baza acestuiasi a relatiilor cauza-efect poluant. Monitorizarea calitatii aerului presupune o serie de actiuni deobservare si masurare cantitativa si calitativa a unor indicatori ai starii aerului.Sistemul de monitorizare permite obtinerea de date utile pentru identificarea rapida azonelor poluate si pentru luarea de decizii strategice si tactice de combatere a poluarii si de prevenire a acesteia Chiar daca in tara noastra poluarea nu prezinta inca proportii de masa, cu exceptia unor centre intens industrializate, ea se va amplifica mult in viitor si va crea probleme tot mai dificile, nunumai pentru conservarea mediului ambiant, ci si pentru industria insasi, care nu va putea prosperaintr-un mediu viciat.Potrivit conceptiilor generale, poluarea reprezinta un complex de fenomene fizico- chimicecare au schimbat sau tind sa schimbe mediul ambiant ( biotic si abiotic ) in detrimentul echilibruluiecologic. Restabilirea acestui echilibru odata pierdut, se face greu si cu mari eforturi din parteasocietatii. De aceea , in ultimul timp omenirea incepe sa inteleaga ca trebuie restabilit un nouechilibru. Aceasta face ca civilizatia industriala sa constituie astazi obiectul a numeroase studii cese fac de catre oamenii de stiinta din intreaga lume in vederea prevenirii si combaterii poluarii. Pe langa masurile de ordin tehnico- economic care se preconizeaza, un mare rol din acest punct devedere este rezervat vegetatiei si, in special, celei forestiere. Întreaga viata pe Terra se bazeaza pe functionarea trecuta si prezenta a sistemului global alecosferei, alcatuit din lume vie si din invelisul subtire de aer, apa si scoarta terestra .Mentinerea echilibrului dinamic al fiecarui ciclu de transformare a materiei poate fi periclitat doar in cazul aparitiei unui impact, caracterizat printr-o interventie de mare intensitate saude lunga durata. Acest lucru s-a intamplat pentru ca omul si-a impus vointa adaptand mediul lanevoile sale si ale societatii.

C?PITOLUL I: C?lit?te? f?ctorilor de mediu in sp?tiul urb?n

1.1. ?tmosfer?

?tmosfer?, denumita ?dese? “oce?nul ?eri?n”, este invelisul compus dintr-un ?mestec de g?ze, denumit ?er (circ? 500 mili?rde tone) c?re inconjo?ra Pamantul fara o limita superio?ra precisa, ?vand o compozitie ?proxim?tiv const?nta pana l? cc?. 5.000 m. ?ltitudine [1 Pascu D.Ursu - Atmosfera si poluarea, Edit. Stiintifica, Bucuresti, 1981,p. 9

]. Org?niz?ti? Meteorologica Mondi?la (OMM), tinand se?m? de v?ri?ti? temper?turii cu ?ltitudine?, imp?rte ?tmosfer? in cinci str?turi princip?le :

- troposfer? de l? “0 l? cc?. 11 km”

- str?tosfer? de l? “11 l? cc?. 35km”

- mezosfer? de l? “35 l? cc?. 80km”

- termosfer? de l? “80 l? cc?. 400km”

- exosfer? peste “400km”

Dintre ?ceste str?turi ce? m?i ?ctiva este troposfer? unde este concentr?ta ce? m?i m?re c?ntit?te de v?pori de ?pa si ?ici se produc to?te fenomenele princip?le ?le vietii. Luand in consider?tie f?ptul ca Pamantul este inconjur?t de un v?st camp electrom?gnetic, ce ?tinge dist?nte cuprinse intre 65.000-130.000 km, sp?tiu numit “m?gnetosfer?”, unii cercetatori extind grosime? ?tmosferei terestre pana l? limit? superio?ra ? m?gnetosferei.

În intelesul Legii 137/1995, ?nex? I, ?tmosfer? reprezinta „m?s? de ?er c?re inconjo?ra supr?f?t? terestra, inclusiv str?tul de ozon”. ?tmosfer?, c? mediu de vi?ta, trebuie sa indepline?sca o serie de conditii c?re se exprima prin limitele de toler?nta ?le org?nismului um?n in r?port cu f?ctorii leg?ti de compoziti? chimica ? ?erului, temper?tura, umidit?te, gr?dul de purit?te, sectiunile mec?nice ?le curentilor de ?er etc.

Consiliul Europe?n pentru Protecti? Mediului Înconjurator, in R?portul din 14 septembrie 1967, ? d?t poluarii ?tmosferice urmato?re? definitie: „se considera polu?t ?erul ?tunci cand se const?ta prezent? unor subst?nte straine s?u ? unor v?ri?tii import?nte ?le ?cestor? in proporti? partilor componente ?le ?erului si c?re, tinand se?m? de cunostintele stiintifice ?le momentului, pot provoc? efecte daunato?re s?u ?ctiuni jen?nte”.

Prim? Conferinta gener?l europe?na pentru Protecti? mediului inconjurator ? el?bor?t “Conventi? si Rezoluti? privind polu?re? ?tmosferei tr?nsfrontiera l? m?ri dist?nte”, Conventie c?re defineste polu?re? ?tmosferei c? fiind „introducere? in ?tmosfera de catre om, direct s?u indirect, de subst?nte s?u energie c?re ?u ?ctiune nociva de n?tura sa puna in pericol sanat?te? omului, sa dauneze resurselor biologice si ecosistemelor, sa deterioreze bunurile m?teri?le si sa ?duca ?tingere s?u sa pagube?sca v?lorile de ?grement si ?lte utilizari legitime ?le mediului inconjurator” [2 Conventia de la Geneva, 13 decembrie 1979, privind „Poluarea atmosferei transfrontiere la mari distante”, art.1, lit. a]. ?ce?sta definitie cuprinzato?re se regaseste in to?te textele referito?re l? “polu?re in gener?l” (Conventi? de l? B?rcelon?, 1976, pentru Protecti? M?rii Mediter?ne impotriv? poluarii, ?rt.2, lit.?; Conventi? de l? Montego B?y, 1982, ?supr? drepturilor marii, ?rt.1, ?lin.5; Directivele Consiliului Comunitatii Europene, 1976, privind „Polu?re? c?uz?ta de subst?ntele toxice devers?te in mediul ?cv?tic ?l Comunitatii” etc.).

?cee?si Conventie defineste polu?re? ?tmosferica pe dist?nte lungi c? fiind „polu?re? ? carei sursa fizica este cuprinsa tot?l s?u p?rti?l in zon? supus? jurisdictiei n?tion?le ? unui st?t si c?re ?re efecte daunato?re intr-o zona supusa jurisdictiei n?tion?le ? ?ltui st?t, l? o dist?nta l? c?re nu este in gener?l posibil sa se distinga contributi? surselor individu?le s?u ? grupurilor de surse de emisie” (?rt. 1, lit. b).

Se rem?rca ca definiti? poluarii, inclusiv ce? ? poluarii tr?nsfrontiere pe dist?nte lungi, i? in consider?re orice schimb?re vatamato?re ? compozitiei ?tmosferei, orice ?lter?re ? c?litatilor s?le.

Rezulta ca polu?re? ?tmosferei trebuie privita din punct de vedere ?l domeniului de folosire, ?l utilitatii ?cestui f?ctor de mediu pentru om [3 Daniela Marinescu - op. cit., p. 80].

Privit in c?lit?te? s? de c?dru n?tur?l ?l vietii, ?erul devine polu?nt in momentul in c?re concentr?ti? subst?ntelor straine introduse in ?tmosfer? in mod ?rtifici?l s?u n?tur?l, sistem?tic s?u num?i ?ccident?l, se situe?za l? un nivel c?re po?te daun? sanatatii s?u vietii ?nim?le si veget?le.

În industrie ?erul este consider?t polu?t ?tunci cand produce corod?re? inst?l?tiilor si constructiilor s?u ?lter?re? produselor.

În turism polu?re? ?erului nu priveste ne?par?t existent? in compoziti? s? ? unor subst?nte nocive, ci si ?lter?re? intr-un mod c?re il f?ce m?i putin ?gre?bil pentru cei veniti sa se recreeze in n?tura.

În vedere? prevenirii si ?meliorarii c?litatii ?tmosferei in scopul evitarii efectelor neg?tive ?supr? sanatatii omului si ?supr? mediului c? intreg, un rol import?nt il ?re conform?re? ?ctivitatilor si inst?l?tiilor l? prevederile legisl?tiei europene in domeniul protectiei ?tmosferei. Pentru ?ce?st?, Serviciul Protecti? ?tmosferei monitorize?za st?diul implementarii legisl?tiei comunit?re din domeniul protectiei ?tmosferei ?sigurandu-se ?stfel ?liniere? l? normele juridice intern?tion?le si l? reglementarile comunit?re in domeniul protectiei mediului.

În conditiile dezvoltarii civiliz?tiei, ?vand in vedere to?te ?v?nt?jele si dez?v?nt?jele s?le, protecti? mediului ? devenit o preocup?re primordi?la, d?r in ?cel?si timp, o s?rcina dificila, ? carei re?liz?re presupune nu do?r eforturi m?teri?l-fin?nci?re si org?niz?tii n?tion?le si intern?tion?le, d?r si form?re? si dezvolt?re? unei constiinte ecologice. [4 Ernest Lupan, Dreptul mediului, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2001, p.14.]

Protecti? juridica ? ?tmosferei trebuie sa-si perfectioneze continutul, d?r m?i ?les, trebuie perfection?te mec?nismele institution?le de punere in ?plic?re ? procedurilor ?dministr?tive si judici?re, l?rg deschise p?rticul?rilor, ?soci?tiilor, m?relui public.

Invent?re critice ?le normelor leg?le existente trebuie org?niz?te cu scopul de ? furniz? guvernului (executivului) si legisl?tivului inform?tii si propuneri combinand inform?ti? juridica speci?liz?ta si opiniile expertilor.

Progr?me n?tion?le de control si de ev?lu?re ? respectarii s?u ? violarii normelor leg?le, c?re sa permita ev?lu?re? periodica ? eficientei instrumentelor si institutiilor juridice, vor trebui, tot ?semene? el?bor?te.

Princip?lele efecte ?le poluarii ?tmosferice sunt [5 Daniela Marinescu - op. cit., p. 81.]:

?) efectul de sera ?re loc ?tunci cand, din c?uz? poluarii, proporti? g?zelor numite „g?ze de sera” creste si este retinuta pre? multa caldura, cu efect c? intregul Pamant sa devina m?i c?ld. O?menii de stiint? sunt de parere ca ?ce?sta crestere de temper?tura v? continu? ?stfel incat l? mijlocul secolului urmator v? ?junge l? v?lo?re? de 1,5-4,5oC. Crestere? temper?turii Terrei, c?re in ultimul deceniu ? fost de 1oC l? pol si de 3oC l? tropice, conduce l? ?cceler?re? topirii c?lotelor de ghe?ta ?le polilor si l? crestere? nivelurilor ?pelor in m?ri si oce?ne;

Efectul de sera se d?tore?za:

- despaduririlor m?sive si incendierilor padurilor, c?re inse?mna reducere? functiei clorofiliene si crestere? concentr?tiei de CO2.

- unui numar m?re de polu?nti ?tmosferici: CO2, CFC, oxizi de ?zot, CO, hidroc?rburi, SO2,

- deteriorarii str?tului de ozon, cu rol in filtr?re? r?di?tiilor U.V.

- rezentei ?erosolilor ?tmosferici, c?re pot modific? clim?

În ultim? suta de ?ni, temper?tur? medie de l? supr?f?t? Pamantului ? crescut cu 0,60C. Pana in 2100 clim? s-?r pute? incalzi cu 1-3,50C. ?nhidrid? c?rbonica (CO2) si celel?lte g?ze respons?bile de ?ccentu?re? efectului de sera ?copera Pamantul c? o folie de pl?stic. D?ca polu?re? nu v? fi limit?ta, schimbarile de clima c?re s-?r produce ?r duce l? topire? ghet?rilor si ?r ?fect? gr?v vi?t? pe Pamant.

Conform unui nou studiu, tendint? ?ctu?l? de inc?lzire glob?l? nu este c?uz?t? de ?rdere? combustibililor fosili ci de un eveniment n?tur?l c?re ? schimb?t distributi? de v?pori de ?p? din ?tmosfer?. V?porii de ?p? sunt princip?l? c?uz? ? efectului de ser?, ?v?nd o influent? mult m?i m?re ?supr? temper?turii dec?t dioxidul de c?rbon s?u met?nul. In ?cel?si timp, ei sunt pr?ctic complet in ?f?r? controlului nostru. Studiile c?re ?u sublini?t import?nt? dioxidului de c?rbon si met?nului ?u presupus c? nivelurile de v?pori de ?p? sunt neschimb?te.

b) diminu?re? progresiva ? str?tului de ozon, c?re determina patrundere? unei c?ntitati m?i m?ri de r?ze ultr?violete pe Terr?, cee? ce duce l? inmultire? imbolnavirilor de c?ncer ?l pielii si c?t?r?ctelor ocul?re; scadere? serio?sa ? productiei de cere?le si ? pl?nctonului oce?nelor, c?re este o sursa de b?za pentru hr?n? omenirii.

Str?tul de ozon este invelisul ?tmosferic c?re ne proteje?za de r?zele daunato?re ?le So?relui. Chimic?le numite cloro-fluoro-c?rburi, utiliz?te in izol?re? m?teri?lelor si in f?bric?re? ?erosolilor si ? frigiderelor, ?t?ca ozonul d?ca ?jung in ?er. În str?tul de ozon se forme?za gauri, ?cest? putandu-se ref?ce num?i d?ca o?menii nu m?i folosesc ?stfel de subst?nte. Prin g?ur? din str?tul de ozon, r?zele nocive ?le So?relui ?jung pe Pamant.

L? o inaltime de 15-40 km de supr?f?t? Pamantului, in str?tosfera, r?di?ti? sol?ra ofera energi? neces?ra re?ctiei dintre oxigenul molecul?r si cel ?tomic, formand ozonul, o forma ?lotropica ? oxigenului.

Concentr?ti? s? este fo?rte mica: l? 10.000.000 molecule de ?er corespund do?r 3 molecule de ozon.

R?di?ti? ultr?violeta (U.V) emisa de So?re, ciocnindu-se de moleculele de ozon, le distruge, d?r in urm? ?cestui proces isi pierde din energie si isi continua drumul sub forma de energie vizibila. ?cest echilibru intre form?re? si distrugere? n?tur?la ? ozonului este fund?ment?l pentru vi?t? terestra. De f?pt, mic? p?rte din r?di?tiile U.V c?re ?jung pe Pamant este respons?bila de producere? c?ncerului pielii, d?tor?t unei expuneri indelung?te l? so?re, fara masuri de protectie. L? o scadere ? concentr?tiei de ozon cu 1%, c?ntit?te? de r?ze U.V c?re ?ting Pamantul creste cu 2%.

Ozonul se forme?za in c?ntitati mici in timpul furtunilor, d?torita descarcarilor electrice. Si, nu intamplator, ?erul p?re dupa o furtuna m?i cur?t. Ozonul, c?re este un oxid?nt fo?rte puternic distruge microorg?nismele din ?er. Utilizarile industri?le ?le ozonului, obtinut in inst?l?tii speci?le numite ornizo?re se b?ze?za pe c?r?cterul lui puternic oxid?nt: indepart?re? sulfului din petrol, prin oxid?re si obtinere? ?cidului sulfuric; inalbire? celulozei; dezinfect?re? ?pei pot?bile.

Cercetari efectu?te cu ?jutorul s?telitilor ?u permis ?lcatuire? unei harti ? paturii de ozon. În zon? ?nt?rcticii se observ? ?bsent? ?cestei?. L? temper?turi scazute si in prezent? NO este f?voriz?ta descompunere? ozonului. Patur? de ozon s-? form?t ?cum milio?ne de ?ni „Uimitorul g?z CFC” neinfl?m?bil, netoxic, necoroziv ? fost descoperit in 1928. Efectele folosirii lui ?u ?parut in m?i putin de jumat?te de secol. [6 WOLF C. ED., 1988 – Conservarea diversitatii biologice, in Probleme globale ale omenirii, Ed. Tehnica, Bucuresti]

Ce se po?te f?ce pentru protecti? str?tului de ozon?

- limit?re? dr?stica ? f?bricarii subst?ntelor c?re distrug ozonul;

- recicl?re? CFC-urilor, evitandu-se ?stfel eliber?re? lor in ?er;

- folosire? spr?y-urilor ecologice; ?ceste? se recunosc dupa sigl? „prietenos cu ozonul”.

c) plo?i? ?cida se forme?za ?tunci cand dioxidul de sulf s?u oxizii de ?zot - ?mbele rezult?te ?le poluarii industri?le - se ?mesteca in ?tmosfer? cu ?burii de ?pa. Sunt c?uz?te in speci?l de ?rdere? minereurilor, ? carbunelui si ? petrolului continand sulf, inclusiv g?ze de es?p?ment si c?re distrug recoltele veget?le, de fructe si de ?nim?le. Paduri intregi ?u disparut din ?ce?st? c?uza. Dupa estim?re? o?menilor de stiinta, pana in ?nul 2010, do?r in SU? si in C?n?d?, vor fi 50.000 de l?curi mo?rte biologic.

Oferta anului

Reducere 2020