Pagina documente » Politehnica » Pregatirea navei pentru intrare si manevra de ancorare a navei in bazinele portuare

Despre lucrare

lucrare-licenta-pregatirea-navei-pentru-intrare-si-manevra-de-ancorare-a-navei-in-bazinele-portuare
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-pregatirea-navei-pentru-intrare-si-manevra-de-ancorare-a-navei-in-bazinele-portuare


Cuprins

Cuprins
I. PREFATA
II. PREGATIREA NAVEI PENTRU INTRARE SI MANEVRA IN BAZINELE PORTUARE
II.1 GENERALITATI
II.2 DIFICULTATILE MANEVREI NAVEI IN PORT
II.3 PREGATIREA PENTRU INTRAREA SI MANEVRA NAVEI IN PORT
II.3.1 INFORMAREA COMANDANTULUI SI A OFITERILOR DESPRE PORTUL IN CARE VA INTRA NAVA
II.3.2 PREGATIREA NAVEI PENTRU INTRARE SI MANEVRA IN PORT
II.3.3 PREGATIREA ECHIPAJULUI PENTRU INTRAREA SI MANEVRA NAVEI IN PORT
II.3.4 PREGATIREA COMANDANTULUI SI A OFITERILOR NAVEI
II.4 INTRAREA NAVEI IN PORT
II.5 NAVA IN PORT
III. MANEVRA DE ANCORARE A NAVEI
III.1 GENERALITATI
III.2 CONDITIILE PE CARE TREBUIE SA LE INDEPLINEASCA UN LOC BUN DE ANCORARE
III.3 PREGATIRI LA BORD PENTRU ANCORARE
III.4 ATERIZAREA NAVEI PE PUNCTUL DE ANCORARE SI RECOMANDARI LA ANCORARE
III.5 LUNGIMEA LANTULUI CE TREBUIE FILAT LA APA IN TIMPUL MANEVREI DE ANCORARE
III.6 CONSIDERATII ASUPRA ANCORARII NAVEI
III.6.1 ANCORELE CA PIESE PRINCIPALE ALE INSTALATIEI DE ANCORARE
III.6.2 MISIUNILE DE MANEVRA ALE ANCORELOR
III.6.3 LANTUL, ELEMENTUL FLEXIBIL DE LEGARE A NAVEI DE ANCORA
III.7 GENERALITATI ASUPRA MANEVREI DE ANCORARE
III.8 MANEVRA DE ANCORARE A NAVEI CU VITEZA INAINTE
III.8.1 MANEVRA DE ANCORARE CU VITEZA INAINTE, PE CALM SI FARA CURENT
III.8.2 MANEVRA DE ANCORARE CU VITEZA INAINTE, PE VANT SI CURENT DIN PUPA
III.8.3 MANEVRA DE ANCORARE A NAVEI CU VITEZA INAINTE CU VANT SI CURENT DIN PROVA
IV. MANEVRA DE ACOSTARE A NAVEI CU INSTALATIE DE CARMA-PROPULSOR LA PROVA
IV.1 GENERALITATI
IV.2 EFECTUL JETULUI INSTALATIEI DE CARMA-PROPULSOR DE LA PROVA
IV.3 CONSIDERATII PRACTICE ASUPRA INSTALATIEI DE CARMA-PROPULSOR
IV.4 MANEVRA DE ACOSTARE CU VITEZA INAPOI A NAVEI CU INSTALATIE DE CARMA-PROPULSOR
IV.4.1 MANEVRA DE ACOSTARE CU ASISTENTA IN PORTUL CONSTANTA
IV.5 MANEVRA DE ACOSTARE A NAVEI CU VITEZA INAINTE, PRIN DEPLASARE LATERALA CU AJUTORUL INSTALATIEI DE CARMA-PROPULSOR
IV.6 MANEVRA NAVEI DE PLECARE DE LA CHEU CU AJUTORUL INSTALATIEI DE CARMA-PROPULSOR
IV.7 EFECTUL COMBINAT AL CARMEI SI FORTEI DE IMPINGERE A INSTALATIEI DE CARMA-PROPULSOR DIN PROVA
IV.8 INTOARCEREA NAVEI CU DOUA ELICE, AFLATA IN MARS INAINTE
IV.9 INTOARCEREA NAVEI CU DOUA ELICE, AFLATA IN MARS INAPOI
IV.10 AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE NAVELOR CU MAI MULTE ELICE
IV.11 INFLUENTA MOMENTULUI DE TORSIUNE ASUPRA MANEVRABILITATII NAVEI
V. LEGATURILE NAVEI
V.1 GENERALITATI
V.2 LEGATURILE NAVEI
V.2.1 LEGATURILE NAVEI IN TERMINALUL FERIBOT, IN PORTUL CONSTANTA
V.3 ECHILIBRUL NAVEI STATIONATE LA DANA DE ACOSTARE
V.4 EFECTUL LEGATURILOR NAVEI
V.5 MANEVRA PARAMEI DE ETRAVA
V.6 MANEVRA PARAMEI PROVA
V.7 MANEVRA TRAVERSEI PROVA
V.8 MANEVRA SPRINGULUI PROVA
V.9 MANEVRA SPRINGULUI PUPA
V.10 MANEVRA TRAVERSEI PUPA
V.11 MANEVRA PARAMEI PUPA
V.12 MANEVRA PARAMEI DE ETAMBOU
V.13 EFORTURILE LA CARE SUNT SUPUSE LEGATURILE NAVEI
V.14 EFECTUL LEGATURILOR LA VARIATIA PESCAJULUI NAVEI IN DANA
V.15 VARIATIA LUNGIMII UNEI LEGATURI
V.16 DESCOMPUNEREA FORTEI DINTR-O LEGATURA DUPA CELE TREI PLANE PRINCIPALE CE TRECE PRIN CENTRUL DE GREUTATE AL NAVEI
V.17 LEGATURILE NAVEI SI MANIPULAREA LOR
V.18 CONSIDERATII GENERALE ASUPRA LEGATURILOR NAVEI
VI. CONCLUZII

EXTRAS DIN DOCUMENT

?PREFATA

Tendintele de globalizare a economiei mondiale si de liberalizare a comertului international au generat in ultimii ani o crestere continua a schimbului de marfuri si, in paralel, o crestere a cererii de servicii de transport maritim.

Sectorul maritim, unul dintre cele mai importante, considerat in mod esential un sector de activitate internationala, este un sector extrem de complex, guvernat atat de principii concurentiale, cat si de cooperare. Astfel, transportul maritim intercontinental este intr-o continua concurenta cu transportul rutier si feroviar, transportul maritim international cu cel aerian etc. Pe de alta parte, referindu-ne la transportul realizat cu nave specializate de tip feribot si port-container, cat si la tendinta de optimizare a mijloacelor de operare, constatam o permanenta cooperare intre toate aceste sisteme de transport.

Serviciul de transport realizat cu nave de tip feribot poate realiza legaturi intre diverse porturi fluviale sau maritime, asigurand transportul de autovehicule, vagoane de cale ferata si pasageri, acolo unde prin alte mijloace acesta nu este posibil.

Navele de tip feribot opereaza de obicei pe distante scurte, traversand rauri, lacuri, canaluri de pe un mal pe altul sau dintr-o dana in alta in incinta aceluiasi port, ca si in cazul serviciului Staten Island din New York. Pentru rutele scurte de operare ale acestor feriboturi ce necesita deplasari frecvente intre cele doua puncte, navele sunt construite cu doua rampe, astfel incat pot incarca si descarca la ambele capete, operand fara a fi nevoite sa intoarca nava la punctele terminale.

În cazul traversadelor mai lungi, ca de exemplu canalul dintre Marea Baltica si Marea Nordului, feriboturile au forma conventionala, similara oricarei nave maritime.

Navele de tip feribot variaza, in functie de uz, ca marime, avand una sau mai multe punti pentru transportul autovehiculelor si pasagerilor, sau putand transporta de la cativa pasageri pana la 2500 de pasageri si 200 de autovehicule. (ex.: feribotul „Mangalia” – in administrarea SNCFR Marfa Constanta – avand 3 punti, cu capacitatea de transport de 120 vagoane de cale ferata).

Alte servicii importante de transport cu ajutorul feriboturilor opereaza in Marea Baltica, intre Copenhaga si Malmö (Suedia); in stramtoarea Bosfor – Turcia; intre cateva insule ale Japoniei; in Statele Unite ale Americii, traversand lacul Michigan si intre Seattle (Washington) si Vancouver (Columbia Britanica).

CAPITOLUL I

PREGATIREA NAVEI PENTRU INTRARE SI

MANEVRA ÎN BAZINELE PORTUARE

1.1. Generalitati

Elementele principale ale portului sunt:

a) – acvatoriul (apele portuare);

b) – partea de uscat.

a) – acvatoriul:

- rada exterioara;

- caile de acces in port;

- rada interioara;

- bazinele portuare;

- bazinele de petrol si buncherare;

b) – partea de uscat:

- danele de acostare, cu instalatii de incarcare-descarcare pentru marfuri generale;

- danele petroliere si de buncherare cu instalatii de incarcare-descarcare pentru produse petroliere;

- depozitele de marfuri generale si containere;

- rezervoarele de produse petroliere;

- caile ferate si rutiere;

- atelierele de reparatii si santierele navale;

- magazii pentru aprovizionarea navelor etc.

Fiecare port are particularitatile sale, date de :

- amplasamentul geografic;

- fenomenele meteorologice dominante (musoni, alizee, depresiuni tropicale, vanturi si precipitatii puternice etc);

- configuratia locului, relieful etc.

1.2. Dificultatile manevrei navei in port

Cele mai frecvente manevre dintr-un port sunt urmatoarele:

- acostarea, cu sau fara ancora, si cu sau fara asistenta;

- plecarea de la cheu;

- schimbarile de dana, prin plecare si o noua acostare, sau prin manevra pe parame;