Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
INTRODUCERE 1
CAPITOLUL 1: PREZENTAREA GENERALA A ORASULUI PUCIOASA 2
1.1. Scurt istoric 2
1.2. Asezarea geografica 4
1.3. Cai de acces 4
1.4. Economia orasului Pucioasa 5
1.4.1. Industria, agricultura, serviciile ?i comer?ul 5
1.4.2. Transporturile 6
1.5. Potentialul turistic natural al orasului Pucioasa 6
1.5.1. Relieful 6
1.5.2. Clima 7
1.5.3. Reteaua hidrografica 7
1.5.4. Vegetatia, fauna si solurile 8
1.6. Poten?ialul turistic antropic 10
1.6.1. Obiective culturale si de interes turistic 10
1.6.2. Monumente de arhitectura religioasa si laica 11
CAPITOLUL 2: BAZA TEHNICO ? MATERIALA IN ORASUL PUCIOASA 15
2.1. Structuri de cazare ? alimentare 15
2.2. Circula?ia turistic? a orasului Pucioasa 20
CAPITOLUL III: IMPACTUL PROMOVARII ORASULUI PUCIOASA PE INTERNET 23
3.1. Mijloace de promovare a turismului din orasul Pucioasa 23
3.2. Analiza SWOT a orasului Pucioasa 23
3.3. Promovarea orasului Pucioasa pe internet 27
3.3.1. Ce este Internetul? 27
3.3.2. Promovarea prin e-mail 29
3.3.3. Articole ?i anun?uri ?n pres? 29
3.3.4. Linkuri strategice 29
3.3.5. Marketing prin afilieri 30
3.3.6. Cartea de oaspe?i 30
3.3.7. Promovarea prin banere 30
CAPITOLUL IV: PROGRAME DE DEZVOLTARE A ORASULUI ORASUL PUCIOASA 32
4.1. Proiecte de dezvoltare a turismului in orasul Pucioasa 32
4.1.1. Viziune ?i obiective generale 32
4.1.2. Planul local de dezvoltare si proiecte realizate in orasul Pucioasa 34
4.2. Perspective de dezvoltare a orasului Pucioasa 39
CONCLUZII SI PROPUNERI 41
BIBLIOGRAFIE 44
ANEXE 46

Alte date

3.3.4. Linkuri strategice {p}

3.3.5. Marketing prin afilieri {p}

3.3.6. Cartea de oaspeti {p}

3.3.7. Promovarea prin banere {p}

CAPITOLUL IV: PROGRAME DE DEZVOLTARE A ORASULUI ORASUL PUCIOASA {p}

4.1. Proiecte de dezvoltare a turismului in orasul Pucioasa {p}

4.1.1. Viziune si obiective generale {p}

4.1.2. Planul local de dezvoltare si proiecte realizate in orasul Pucioasa {p}

4.2. Perspective de dezvoltare a orasului Pucioasa {p}

CONCLUZII SI PROPUNERI {p}

BIBLIOGRAFIE {p}

ANEXE {p}

INTRODUCERE

Fiind o activitate “in miscare”, turismul este purtatorul unor schimbari si transformari de bunuri si valori individualae si nu in ultimul rand de modele culturale. Modelarea acestora reprezinta un fenomen dificil, iar pentru a obtine beneficii maxime si a reduce dezavantajele societatea trebuie sa adopte pachete distincte de masuri pe care sa fundamenteze cercetarea stiintifica de profil din perspectiva promovarii unui turism stiintific.

Fiind numit si “industria oamenilor” turismul antreneaza prin amploarea si continutul sau un vast potential natural,material si uman avand implicatii profunde asupra dinamicii economiei si societatii,asupra relatiilor internationale.

Turismul, ca activitate economica poate cauza pagube mari ariilor protejate, in special daca nu sunt administrate adecvat, dar poate aduce si mari beneficii. Presiunile din partea turismului cresc rapid. Presiunile asupra locurilor turistice mai cunoscute cresc, astfel incat ariile naturale frumoase devin din ce in ce mai mult locuri pentru turismul de lunga durata, vizite de o zi si chiar sport. În ultimul timp se incearca o controlare cat mai buna a resurselor turistice , pentru ca acestea sa fie cat mai bine conservate dar pentru acest lucru este necesara o amenajare turistica cat mai potrivita care sa tina cont atat de avantajele materiale ale zonei turistice in cauza cat si de pastrarea in cele mai bune conditii ale resurselor turistice in cauza.

- CAPITOLUL 1 –

PREZENTAREA GENERALA A ORASULUI PUCIOASA

1.1. Scurt istoric

Asezarile care se inscriu astazi in structura administrativa a orasului Pucioasa au cunoscut in existenta lor o adevarata metamorfoza. Unele au luat-o inaintea altora, altele au decazut din situatia privilegiata pe care au detinut-o, iar asezarile Podurile chiar au "disparut", pe vatra lor de locuire dezvoltandu-se o asezare cu nume nou, Pucioasa.

Toponimul Pucioasa, aflat, astfel, in documente, apare pentru prima data la 20 septembrie 1649, cand este nominalizat "PIATRA PUCIOASA", toponim care a dat numele asezarii, fiind pomenit si intr-un document din anul 1701, ca ulterior sa fie cunoscut intr-o hotarnicie sub denumirea de "VÂLCELUL FÂNTÂNELOR PUCIOASA".

Numele localitatii este mentionat in anul 1759, printr-un document "O mosie de la pucioasa ce se hotareste cu mosia cotaieni a dumnealui Clucer Alecu Vacarescu".

La Serbanesti - Podurile (Pucioasa) s-a stabilit resedinta Subocarmuirii Plaiului, aceasta comuna avand, dupa cum se poate vedea, un statut aparte in ierarhia asezarilor.

Harta austriaca - editata in anul 1790 - consemneaza asezarile Serbanesti, Podurile, Glodeni si Pucioasa, sate nominalizate si de cea ruseasca de la 1835. Din anul 1904 el si-l pierde la formarea Plasii Pucioasa, acesta fiind argurmentul dezvoltarii localitatii ca statiune balneoclimaterica materializat in transformarea in comuna de sine statatoare, in anul 1910 si prin Decretul Regal nr. 9431 din 7 septembrie 1929, publicat in Monitorul Oficial nr. 274 /1929 sa devina oras.

Datele statistice au confirmat cresterea permanenta a numarului locuitorilor, crestere determinata de multiplii factori.

Încetul cu incetul, de la traditionalele ocupatii specifice taranesti se trece la o industrie mica si de asigurare de servicii. Cele mai multe sunt realizate prin comert, transformand viata patriarhala in una citadina, tumultoasa, aducatoare de profit si bunastare, oglindita in dezvoltarea urbanistica. Negustorii, constructorii, bancile si meseriasii se inmultesc, incat intr-o jumatate de veac careul central al Pucioasei era plin de pravalii. Se construieste intens. Case taranesti, prevazute cu bai pentru primirea sezonistilor, vile mai mari sau mici, sanatorii balneare, restaurante, hoteluri, banci si ateliere de tot felul.

Arterele principale ale orasului devin atat de saturate de localuri incat este nevoie sa se construiasca in calcan. Pietele, balciurile si targurile se inmultesc. Arhitectura devine ecletica, dar cele mai multe din case si vile poarta pecetea mesterilor locali, care stiau sa le dea frumusete, prin imbinarea lemnului frumos mestesugit, cu piatra, parmalacuri si prispe, foisoare si stalpi din lemn cioplit.

În perioada guvernarii comuniste, Pucioasa a abandonat traditia arhitecturala, proprie bailor, construind o multime de blocuri in perimetrul acestor vile sau demoland casele cu specific taranesc. Prin aceasta arhitectura pe verticala, cu magazine la parter, ateliere si servicii pentru satisfacerea nevoilor populatiei, orasului Pucioasa i s-a dat nota citadina in detrimentrul celei de statiune balneoclimaterica.

Biserica, Scoala si Caminul Cultural au constituit in vremurile trecute o unitate indestructibila de spirit, ele fiind cele mai seama institutii pe care se reazema intrega activitate de formare si de convietuire civilizata a oamenilor.

Un rol deosebit in activitatea educativa a elevilor din orasul Pucioasa, l-a jucat "Clubul copiilor", infiintat in anul 1953 si care s-a bucurat, datorita mentorilor lui, de succese notabile, cu rezonanta pe plan national.

Cand statul a inceput sa-si largeasca atributiile sale, prin reprezentantii sai alesi, primari si consilieri, el a devenit nucleul in jurul caruia a gravitat toate institutiile componente.

Ea a dobandit repede un renume prin baile sale, devenind o cocheta si linistita statiune ce ofera impletirea refacerii sanatatii cu odihna activa.

La performantele la care ajunge in perioada ei de varf, 1920 - 1948, un rol important l-au avut si primarii orasului, in frunte cu Login Dobrescu (1881-1971).

Pucioasa s-a aflat astfel, in postura de gazda primitoare, care a devenit pentru putin timp si o "minicapitala a Tarii". Acest aspect a contribuit in buna masura la prezenta unor proeminente personalitati aici. Pe oricine uimeste numarul extrem de mare de oameni de cultura, scriitori de prima marime, academicieni, profesori universitari, ministrii, medici de renume si artisti cu nume consacrate, care si-au dat mana la Pucioasa in ultimele doua secole.