Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS.
CAPITOLUL I.
NOTIUNI CU CARACTER INTRODUCTIV.
I.1. Un fenomen intr-o continua schimbare.........pag. 1.
I.2. Spalarea banilor- notiune.pag. 4.
CAPITOLUL II.
EVOLUTIA FENOMENULUI DE SPALARE A BANILOR.
II.1. Evolutia istorica.............pag. 8.
II.2. Evolutia reglementarii internationale..........pag.15.
II.3. Evolutia reglementarii interne......pag.21.
CAPITOLUL III.
INFRACTIUNEA DE SPALARE A BANILOR iN CONCRET.
III.1. Infractiunea de spalare a banilor incriminata in articolul 23 al Legii 656/2002.pag.26.
III.2. Infractiunea prevazuta la articolul 24 al Legii 656/2002.........pag.43.
CAPITOLUL IV.
AUTORITATILE CU ATRIBUTII iN APLICAREA LEGII.
IV.1. Organizarea si functionarea Oficiului National de Prevenire si Sanctionare a Spalarii Banilor.............pag.49.
IV.2. Atributii stabilite prin lege..........pag.53.
CAPITOLUL V.
DEFECTELE SI CALITATILE ACTELOR DE COMBATERE A SPALARII BANILOR.
V.1. Comparatie intre Legea 21/1999 si Legea 656/20002..............pag.58.
V.2. Comparatie intre Legea 656/2002 si Conventia Natiunilor Unite impotriva Criminalitatii Transnationale Organizate (Lacunele si defectele Legii 656/2002)......pag.75.
BIBLIOGRAFIE............pag.83.

Alte date

?Notiuni cu caracter introductiv?

CAPITOLUL I - NOTIUNI CU CARACTER INTRODUCTIV

I.1.UN FENOMEN ÎNTR-O CONTINU? SCHIMBARE

Viata economica si sociala se afla intr-o continua schimbare si evolutie; diversificarea si extinderea coordonatelor teritoriale ale schimbarilor comerciale au facut ca imaginea lumii in care traim sa fie diferita de cea care exista acum 30-50 ani. Modernizarea vietii economice a avut drept consecinta directa si o „modernizare a criminalitatii”, o adaptare a criminalitatii la noile conditii sociale. Astfel, infractiunile patrimoniale clasice sau modalitatile clasice de operare, ca de exemplu: jefuirea unei banci, escrocheriile traditionale au pierdut din interes pentru noii infractori. Ei au constatat ca pot castiga sume de bani mult mai mari cu riscuri mult mai mici prin utilizarea unor procedee mai sofisticate, ca de exemplu: spalarea banilor, obtinerea frauduloasa a unor subventii sau facilitati, deturnarea de fonduri, fraude fiscale sau fraude privind tranzactiile comerciale prin intermediul Internetului.

Putem observa ca rolul persoanelor juridice, mai ales al celor care isi desfasoara activitatea in domeniul economic devine extrem de important in configuratia noii criminalitati. Cele mai mari beneficii se obtin nu aducand atingere patrimoniilor individuale, ci prin infiltrarea si exploatarea patrimoniilor colective ale societatilor comerciale.

Sfarsitul mileniului trecut a fost marcat la nivel mondial de importante transformari geo-politice care au accelerat fenomenul globalizarii economice favorizat in egala masura si de fuziunea pietelor financiar nationale.

De asemenea, saltul la societatea informatizata printr-o expansiune fara precedent a sistemelor informatice a constituit o alta premisa care a favorizat circulatia capitalurilor, practic nemaiexistand limite geografice, astfel ca orice operator poate obtine informatii referitoare la cotatiile valutare sau fluctuatiile preturilor pe marile piete de capital, putand comanda prin intermediul retelelor informatice orice operatii si tranzactii din diverse zone ale lumii.

Principalul efect al globalizarii economice este acela al circulatiei extrem de rapide a capitalurilor prin intreg mapamondul, iar principalul efect al aparitiei computerelor este acela ca banii se „dematerializeaza”, cu toate ca monedele si banii de hartie inca mai circula, cele mai multe tranzactii monetare implica transferurile electronice [1 Costica Voicu „SPALAREA BANILOR MURDARI”, Ed. ”SYLVI”, 1991,Bucuresti, pag. 11][Reteaua mondiala putand fi folosita atat pentru efectuarea unor tranzactii financiare traditionale, insa ultrarapide si extrem de greu de urmarit, cat si mai ales, pentru introducerea conceptului de „bani electronici”. Pe calea unui protocol complex implementat in reteaua de calculatoare, banii obisnuiti sunt transformati in moneda virtuala, tranzactiile incheiate ulterior fiind imposibil de urmarit, asigurandu-se un caracter anonim absolut-este vorba aici despre un viitor extrem de apropriat, in AMSTERDAM fiind deja infiintata o societate comerciala numita ”DIGICASH” care a introdus sistemul de plata cu bani virtuali pentru clientii sai!]. [2 Cristian Adochitei, Iulia Adochitei „SP?LAREA BANILOR”, Revista de Drept penal, nr 1/2003, pag. 98.]

Pe de alta parte, trebuie sa tinem seama ca odata cu fenomenul de globalizare, cu amplificarea gradului de internationalizare a pietelor economice si cu dezvoltarea societatilor comerciale transnationale cresc sansele ca aceste structuri sa fie utilizate in scopul unor activitati infractionale. Centrele off-shores, caracterizate ca zone cu under-regulated and non-cooperative juridictions [3 „Under–regulated jurisdictions” -se refera la sistemele juridice in care reglementarea normativa in una sau mai multe din urmatoarele domenii-drept financiar, fiscal, dreptul societatilor comerciale, drept valutar, penal, administrativ-nu atinge standardele prevazute de instrumentele juridice internationale in vederea protejarii integritatii sistemelor financiare.

„Non co-operative jurisdictions”- are in vedere sistemele care nu raspund cerintelor de cooperare juridica internationala, nesemnand sau neratificand instrumentele de cooperare internationala elaborate de ONU, CONSILIUL EUROPEI, OECD, s.a. ] sunt utilizate intens de catre societati care desfasoara activitati infractionale in scopul spalarii banilor. [4 Anca Jurma ”R?SPUNDREA PENAL? A PERSOANEI JURIDICE”, Revista de Drept penal, nr 1/2003, pag. 99.]

În aceste conditii se poate concluziona ca circula imense sume de bani, inclusiv banii murdari rezultati din traficul de droguri si armament, contrabanda, deturnari de fonduri, la care se adauga sumele obtinute ca urmare a marilor acte de coruptie, evaziune fiscala, trafic de fiinte umane, inselaciune in domeniul financiar-bancar sau prin intermediul calculatorului, care sunt integrati in circuite financiare pentru a li se disimula provenienta ilicita si a fi plasati in afaceri legale.

Sofisticatul mecanism de facut si spalat bani murdari functioneaza, in cele mai multe cazuri, cu sprijinul, consultanta si expertiza specialistilor din domeniul financiar-bancar, al investitiilor si bursei. Spalarea banilor se desfasoara la linia de demarcatie dintre activitatile ilicite si cele licite. [5 Costica Voicu, op. cit, pag. 12. ]

Constatarea unei astfel de evolutii a fenomenului infractional in legatura cu activitatea persoanelor juridice, evolutie ce risca sa mineze sistemele economice si nu doar patrimonii individuale, preocupa practic toate statele. Acestea realizeaza ca reactia de aparare sociala trebuie sa fie, la randul ei, adaptata la noile realitati pentru a deveni eficace si descurajanta. Cel mai bun exemplu in acest sens este „EUROSHORE”- Protejarea sistemului financiar al UNIUNII EUROPENE fata de exploatarea facilitatilor financiare oferite de centrele offshore de catre crima organizata. [6 PROIECT DE CERCETARE realizat de Centrul ”TRANSCRIME” al UNIVERSIT?TII din TRENTO, Italia, ianuarie 2000.]

I.2. SP?LAREA BANILOR-NOTIUNE

Notiunea de „spalarea banilor” a aparut recent in vocabularul specialistilor din domeniul politienesc, judiciar sau din mediul financiar-bancar. Se poate aprecia insa ca nevoia de a ascunde natura sau existenta unor fonduri sau proprietati, a caror provenienta este ilicita sau cel putin dubioasa, are caracter istoric, izvorul ei trebuind cautat cu sute de ani in urma.

Infractiunea de spalare de bani are un statut unic. Spre deosebire de infractiunea care genereaza banii murdari, spalarea banilor consta intr-o serie de actiuni specifice, care luate individual nu prezinta nici un grad de pericol, dar in ansamblu constituie o tentativa de a ascunde profiturile rezultate din activitati criminale. Efectele daunatoare ale spalarii banilor nu sunt intotdeauna evidente pentre cetatenii obisnuiti care, adesea, nu inteleg de ce sunt incriminate aceste fapte. De altfel in numeroase jurisdictii spalarea de bani nu constituie infractiune.

Reciclarea fondurilor presupune desfasurarea unui circuit de activitati prin care veniturile despre care se crede ca provin dintr-o activitate infractionala sunt transportate, transferate, transformate sau amalgamate cu fonduri legitime cu scopul de a ascunde adevarata natura, provenienta, dispunerea, deplasarea sau dreptul de proprietate asupra profiturilor respective. Scopul procesului de spalare a banilor este acela de a face ca fondurile derivate sau asociate cu o activitate ilicita sa devina (aparent) legitime. Necesitatea de a recicla banii izvoraste din dorinta de a ascunde o activitate infractionala.

Desi, termenul de „reciclare a fondurilor” este in general asociat cu traficul de stupefiante si alte activitati infractionale, de tipul jocurilor de noroc, prostitutiei, extorcarii, vanzarilor internationale de arme si schemelor frauduloase, care genereaza, de asemenea, profituri ilicite ce trebuie sa fie ascunse, scopul final al organizatiilor de infractori este acela de a manipula profiturile lor ilegale intr-o maniera care sa le faca sa para ca ar fi provenite dintr-o sursa legitima.

În cadrul activitatilor infractionale, numerarul este principalul mijloc de schimb. Organizatiile de infractori trebuie sa converteasca numerarul in sine, in forme mai usor de manuit si transferat. Pentru a desavarsi apoi schema de reciclare a banilor in scopul ascunderii adevaratei proveniente si a dreptului de proprietate asupra profiturilor, veniturile trebuie sa fie spalate, fara a lasa nici o urma detectabila.

Strategiile de spalare a banilor includ tranzactii care, prin volum, sunt foarte profitabile si deci atractive pentru institutiile financiare legale. Spalarea banilor orienteaza banii dintr-o economie ilegala si ii plaseaza in investitii binevenite in economia legala.

Cele doua elemente majore ale procesului de reciclare a fondurilor sunt: ascunderea produsului infractional si convertirea lui in bani, in scopul de a i se escamota provenienta.

În tranzactiile de reciclare a fondurilor, escrocheria este pusa in aplicare, aproape inevitabil, prin reprezentarea falsa a unor fapte precum provenienta ilicita si adevaratul titular al dreptului de proprietate asupra fondurilor. Ea poate fi efectuata, de exemplu, prin inventarea unei tranzactii de vanzare-cumparare intre adevaratul proprietar al bunului (infractorul) si o entitate care pare sa fie independenta de controlul infractorului, dar care, in realitate, a fost creata de el doar pentru a da aparenta legala unei tranzactii de la distanta.

Din cauza faptului ca escrocheria presupune alterarea sau falsificarea informatiilor asupra identitatii celor implicati si asupra dreptului de proprietate, diverse documente trebuie modificate, pierdute sau distruse.

Ciclul economic al lumii clandestine este un ciclu continuu si dinamic cu generatii de profituri care pot fi investite in activitati ilegale, precum si in activitati legale.

Putem afirma ca spalarea banilor presupune ca produsul financiar (banii si bunurile) rezultat din savarsirea unor infractiuni sa fie „spalat”, respectiv i se da aspectul de produs financiar legal sau legitim, prin utilizarea de catre infractori a unor metode si tehnici sofisticate care implica sistemul financiar bancar sau alte entitati specifice economiei de piata (piata de capital, societati de asigurare, cazinouri). [7 Costica Voicu, Alexandru Boroi, Florin Sandu, Ioan Molnar, „Dreptul penal al afacerilor” -Editia a II-a, Ed. All Beck, Bucuresti, 2003, pag.173]

În mod practic autorul infractiunii de spalare a banilor primeste, in primul rand, sumele de bani-cash, provenite din savarsirea unor infractiuni.

Mai apoi, spalatorul de bani pune la punct o schema de spalare a banilor care in cele mai multe cazuri este structurata in trei etape:

-prima etapa „PLASAREA” -este cea in care sumele de bani obtinute din activitati ilicite sunt puse in circulatie, sunt efectiv plasate in institutii din categoria celor prevazute in art. 8 din Legea 656/2002, respectiv: banci, fonduri de investitii, societati de asigurari etc.

În aceasta prima etapa se realizeaza F?R?MITAREA fondurilor ilicite, adica impartirea sumei totale in fractii mai mici de 10.000 EURO (in echivalent lei) si apoi plasarea lor propriu-zisa.

- a doua etapa „SEDIMENTAREA” -sau stratificarea, presupune separarea fondurilor ilegale de sursa lor. Acest lucru se realizeaza prin crearea unor tranzactii financiare sau comerciale total sau partial fictive, prin infiintarea unor societati paravan. Spalatorul de bani intocmeste documente de import-export fictive, pe baza carora banii se transfera din locul initial de plasare (banca) ca plata pentru servicii sau operatiuni de export fictive, in alta banca;

- a treia etapa „INTEGRAREA” -presupune legitimizarea fondurilor provenite din savarsirea de infractiuni prin reintroducerea lor in circuitul legal financiar, bancar sau comercial.

Infractiunea de spalare a banilor presupune un complex de activitati, procedee, tehnici si metode dintre cele mai rafinate. Spalarea banilor inchide, practic, cercul infractional, care incepe cu savarsirea uneia sau unora din infractiunile prevazute de lege, continua cu obtinerea produsului financiar (banii murdari) si se finalizeaza prin spalarea acestui produs, prin utilizarea unor procedee, tehnici si scheme mai simple (de exemplu, scoaterea fizica a banilor peste granita) sau mai complexe (de exemplu, prin utilizarea circuitelor financiar­-bancare). [8 Costica Voicu, Georgeta Stefania Ungureanu, Adriana Camelia Voicu -„ Investigarea criminalitatii financiar-bancare”, Ed. Polipress, 2003, Bucuresti, pag.215.]

În concluzie, ca o definitie a notiunii de spalare a banilor, retinem ca aceasta reprezinta procesul prin care se da o aparenta de legalitate unor profituri obtinute ilegal de catre infractori care, fara a fi compromisi, beneficiaza ulterior de sumele obtinute.

CAPITOLUL II - EVOLUTIA FENOMENULUI DE SP?LARE A BANILOR

II.1EVOLUTIA ISTORIC?

Tumultoasa si misterioasa istorie a spalarii banilor a prins radacini intr-o epoca in care rigorile normelor morale erau impinse pana la paroxism intr-o esuanta tentativa de a rezista stralucirii ademenitoare, a ceea ce in literatura populara este cunoscut drept ”ochiul dracului”.

Fenomenul de spalare a banilor precum si fenomenul de evitare a impozitelor si actele de evaziune fiscala au fost intr-o simbioza inseparabila de-a lungul istoriei. Cu toate ca evaziunea fiscala si spalarea banilor impartasesc aceleasi tehnici si chiar se sprijina reciproc, este important de inteles ca, din punct de vedere optional, ele sunt procese complet distincte. În general, evaziunea fiscala implica sustragerea veniturilor dobandite pe cale legala sau chiar ascunderea lor (daca, spre exemplu, este vorba de bani lichizi) sau mascarea lor (prin declararea lor intr-o categorie neimpozabila). În ambele situatii, venitul legal devine ilegal. Spalarea banilor este opusul acestui procedeu, in sensul ca, in aceasta situatie, banii in cauza au provenienta ilegala, dar prin manopera de spalare li se da o aparenta legala, iar folosirea lor fiind apoi impozitata de stat. [9 Ion Pitulescu „Consideratii referitoare la infractiunea de spalare a banilor”- Revista DREPTUL, nr8/2002, pag 147. ]

Putem vorbi de un prim caz de evitare a taxelor si impozitelor atunci cand vechea cetate a ATENEI a impus o taxa de 20% asupra importurilor si exporturilor, fapt care i-a determinat pe comerciantii greci si fenicieni sa faca un ocol de 20 mile pentru a evita plata acestor impozite. [10Costica Voicu, op. cit, pag. 172. ]

Mai apoi in secolul XV, OLANDA era un infloritor centru comercial international, in care existau foarte putine restrictii sau taxe asupra schimburilor monetare interne si externe. Drept urmare comerciantii englezi preferau sa-si vanda lana in OLANDA, decat in ANGLIA unde trebuiau sa plateasca taxe si impozite ridicate. [11 Costica Voicu, op. cit, pag. 172.]

Un prim caz de spalare a banilor il putem consemna in epoca medievala, cand, condamnata de BISERICA CATOLIC?, camata era considerata un pacat, o crima de gravitate similara traficului de droguri din ziua de astazi. Negustorii si camatarii au anticipat tehnicile moderne de ascundere, transferare si spalare a banilor incat atunci cand negociau imprumuturi pe termen lung, „umflau” artificial rata de schimb, suficient cat sa acopere si plata dobanzilor, pretinzand ca acestea sunt un fel de recompensa pentru riscul asumat [12 www. cotidianul. ro.].