Pagina documente » Medicina » Tipuri de lucrari protetice conjuncte aplicate in cazul parodontopatiilor marginale cronice

Despre lucrare

lucrare-licenta-tipuri-de-lucrari-protetice-conjuncte-aplicate-in-cazul-parodontopatiilor-marginale-cronice
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-tipuri-de-lucrari-protetice-conjuncte-aplicate-in-cazul-parodontopatiilor-marginale-cronice


Cuprins

CUPRINS
Introducere 3
PARTEA GENERALA
I. Structurile parodontiului marginal 4
II. Boala paradontala - generalitatii 6
III. Principiile generale ale protezarii prin punti 10
a) Principiul biologic 10
b) Principiul morfofunctional 13
c) Principiul mecanoprotetic 14
IV. Tipuri de lucrari protetice conjuncte pe dinti cu parodontopatie marginala cronica 17
1. Prepararea cervicala in cazul parodontopatiilor 19
2. Raportul corpului de punte cu creasta edentala 24
3. Materiale utilizate in terapia dintilor parodontotici 29
4. Materiale de fixare a lucrarilor protetice conjuncte 32
V. Profilaxie - rolul ocluziei functionale in parodontopatii 35
PARTEA PERSONALA
Scopul lucrarii 37
Ipoteza de lucru 37
Material si metoda 38
Prezentarea cazurilor clinice
Caz I 39
Caz II 56
Caz III 69
Concluzii 83
Bibliografie 84

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

Introducere

Am ales aceasta tema in urma stagiilor clinice si a perioadelor de practica de vara cand am putut observa ca majoritatea pacientilor adulti care se prezinta in cabinetele stomatologice prezinta diferite afectiuni date de boala parodontala. Acesti pacienti se prezinta in diferite stadii de evolutie a parodontopatiei cum ar fi: retractii gingivale, abcese prodontale, mobilitate dentara, in functie de cerintele fizionomice, de situatia socio-culturala, dar mai ales de conditiile socio-economice.

Boala parodontala este o cauza importanta de durere, tulburari fizionomice si masticatorii, discomfort si chiar pierdere dentara la adulti. De asemenea reprezentand un focar bacterian ea creste riscul pentru dezvoltarea unor afectiuni generale cardiace, respiratorii, renale, etc. Cu alte cuvinte am putea spune ca fara sanatate dentara si parodontara, starea de sanatate generala este de multe ori compromisa asa cum multe boli sistemice dau reactii specifice la nivelul cavitatii bucale.

Chiar daca boala parodontala e descrisa din cele mai vechi timpuri, cum zicea H. T. Dumitriu, mi se pare un lucru ingrijorator faptul ca aceasta afectiune este tot mai des intalnita la varste tinere de 20-40 ani, deoarece daca acesti pacienti nu sunt tratati corespunzator de la inceput, ajung sa fie tineri putatori de proteze partiale si chiar totale sau sa dezvolte diferite boli generale, cu efectele psiho-sociale aferente.

Prin munca depusa in vederea realizarii lucrarii de fata, am urmarit efectul bioprofilactic si functional, asupra parodontiului marginal afectat de boala parodontala, ulterior unui tratament complex: parodontal (medicamentos si chirurgical) si protetic prin punti dentare.

PARTEA GENERAL?

I. Structurile parodontiului marginal

Structurile parodontiului marginal reprezinta totalitatea tesuturilor care asigura mentinerea si sustinerea dintilor in oasele maxilarului.

El se intinde de la nivelul marginei gingivale situata in jurul coletului anatomic al dintilor pana in apropierea apexului unde se continua cu parodontiul apical. Între parodontiul marginal si cel apical nu exista o limita neta, dar patologia fiecaruia dintre ele este caracteristica, putandu-se diferentia care dintre cele doua tipuri de parodontiu e afectat.

Boala parodontala afecteaza in primul rand parodontiul marginal evouluand pe cale desmodontala, astfel incat simptomatologia dureroasa este slaba sau absenta. Astfel “pe nesimtite” pacientul se trezeste cu pungi parodontale, retractii gingivale, mobilitate dentara patologica, care netratate la timp se complica si pot duce in final la avulsia dintilor.

Componentele parodontiului marginal:

A. Parodontiul superficial sau de invelis - mucoasa gingivala

- ligamente supraalveolare

B. Parodontiul profund, de sustinere sau functional - cement radicular

- desmodontiu

- os alveolar [1, 2].

În continuare voi insista asupra acelor componente ale parodontiului care ne intereseaza mai mult in cazul aparitiei bolii parodontale.

A) Parodontiul superficial

Gingia din punct de vedere topografic se poate impartii in:

a) Marginea gingivala libera - este portiunea coronara a gingiei, cu o latime variabila de 0,5-2 mm. In mod normal conturul ei este neted, ascutit, fara neregularitati sau depresiuni.

b) Papila interdentara - ocupa spatiul interdentar sub punctul de contact, luand o forma piramidala in zona frontala, forma de cort intre dintii laterali, avand doua varfuri, unul vestibular si unul oral. Aceste forme precum si volumul papilei interdentare variaza cu varsta, anomaliile dento-maxilare, agresiunile mecanice, fizice, chimice, etc.

c) Gingia fixa - situata sub marginea gingivala libera, adera ferm de dinte si osul alveolar. Ea are o inaltime variabila, de 1-9 mm cu o inaltime mai mare la maxilar decat la mandibula. Ea reprezinta zona de rezistenta impotriva tendintelor de retractie si deplasare ale marginilor gingivale libere, precum si fata de tractiunile exercitate de mucoasa alveolara si formatiunile subiacente ei (bride, frenuri, muschi).[3, 4]

Din punct de vedere histologic gingia este alcatuita din:

- epiteliu pavimentos pluristratificat

- corion gingival

- ligamente supraalveolare

B) Paradontiul profund

a) Cementul radicular – este un tesut conjunctiv cu un grad ridicat de minalizare care acopera suprafata radiculara a dintelui. Acest cement poate acoperi pe o mica portiune smaltul cervical in 60-65% din cazuri, poate veni in contact cu smaltul adica raport cap la cap in 30% din cazuri sau exista o mica portiune de dentina descoperita intre cement si smalt in 5-10% din cazuri.

b) Desmodontiul - cuprinde totalitatea structurilor din spatiul dento-alveolar. Este un complex morfofunctional alcatuit din:

? substanta fundamentala

? celule

? vase si nervi

? fibre desmodontale.

Spatiul dento-alveolar are forma de clepsidra, fiind mai ingust in zona hypomochlion ( de rotatie a dintelui) si mai larg in zona cervicala si apicala. Radiologic acest spatiu apare ca o zona de radiotransparenta crescuta fata de radacina si osul alveolar.

c) Osul alveolar este o prelungire apofizara a oaselor maxilare care serveste la sustinerea si mentinerea dintilor. Este format din:

? os alveolar propriu-zis numit si lamina-dura sau lamina cribriforma. Este o lama subtire de os care inconjoara radacina si serveste drept suport de insertie pentru capatul osos al fibrelor ligamnetului periodontal. El reprezinta corticala interna a osului alveolar.

? osul alveolar sustinator, la randul sau are doua componente: osul medular si corticala externa.[1]

II. Boala paradontala – generalitatii

Oferta anului

Reducere 2020