Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

?

Cuprins

Capitolul 1: Evolutia designului ambiental din perspectiva destinatiei lui {p}

1.1. Conceptul de design {p}

1.1.1. Aparitia Designului {p}

1.2. Conceptul de Design Ambiental {p}

Capitolul 2: Principalele elemnte ce definesc design-ul si estetica ambientului comercial {p}

2.1. Designul si estetica ambientului comercial {p}

2.2. Designul exterior al magazinelor {p}

2.3. Designul interior al magazinelor {p}

Capitolul 1: Evolutia designului ambiental din perspectiva destinatiei lui

1.1. Conceptul de design

1.1.1. Aparitia Designului

Mediul antropic ce ne inconjoara in prezent pornind de la simplele produse care le folosim in viata de zi cu zi, exemplu fiind electrocasnicele cu ajutorul carora ne-am simplificat viata sau telefoanele mobile fara de care probabil nu ne-am putea dezobisnui pana la locuinta noastra, toate au trecut printr-un lung studiu de design pana sa ajunga sa fie folosite de populatie.

Orice persoana doreste sa investeasca intr-un produs care sa fie atat functional, practic cat si sa fie simplu spus ‘frumos’, acest factor fiind perceput in diferite moduri de catre persoane.

In secolul trecut, un produs era considerat atragator daca era fabricat impreuna cu o duzina de ornamente specifice care adesea, culminand cu de cele mai multe ori umbrea aspectul functional al produsului scazandu-I practic longetivitatea si marindu-I considerabil pretul.

Cea mai mare parte a produselor care ne inconjoara in viata cotidiana au facut obiectul unui studiu de design desi, din pacate, marele public percepe inca designul ca un fenomen marginal, ce realizeaza produse mai mult sau mai putin efemere. Pretutindeni, in secolul nostru, apare evidenta preocuparea ca obiectul cu destinatie practica sa fie si frumos.

Si daca, altadata, acest lucru se realiza prin folosirea efectelor de ornament si decoratiune si care, nu rareori, afectau negativ functionalitatea obiectului, actualmente, proiectarea si materializarea proiectului presupun un “aspect placut » la nivelul formei, aceasta fiind strict determinata de solicitarile pe care urmeaza a le satisface, conform scopului ce-i legitimeaza existenta, orice alta “compozitie vizuala » implicand limite de folosire diferite.

In ziua de azi, cum majoritatea marilor producatori, constructori etc si-au orientat strategiile de marketing catre client, s-a schimbat si modul in care un produs este conceput, acesta avand un ‘aspect placut’ in concordanta cu o functionalitate si longetivitate ridicata.

Utilizarea termenului de ‘design’ dateaza din 1849, cand H.Cole promoveaza idea ca un design bun coincide cu o ‘afacere buna’ in ‘Journal of Design’.

Oficial termenul de ‘design industrial’ este folosit in anul 1913 prin reglementarea propusa de Oficiul American de Proprietate cu privire la modificarea regulamentului in vederea extinderii protectiei si asupra acestei activitati.

Primul studiu sistematic, documentat care a demonstrat debutul unei noi ere, era designului industrial, a fost cel publicat in 1934 de catre Herbert Read – Arta si Industrie (Art and Industry), completat mult mai tarziu cu Viitorul Designului Industrial (Future of Industrial Design, 1946).

David Pye, designer, autor al lucrarii Natura Designului (The Nature of Design, 1964) este de parere ca formele tip design se caracterizeaza prin respectarea anumitor conditii ce presupun o anumita proiectare, un anumit mod de executie, bazat pe folosirea tehnologiilor inalte si a utilajelor perfectionate.

Acestea impun urmatoarele :

? constructia si logica formei sa se justifice numai prin raportare la calitatea produsului ca obiect avand o intrebuintare precisa;

? componentele formei sa se coreleze geometric, potrivit scopului pentru care obiectul urmeaza a fi fabricat;

? realizarea si procurarea obiectului sa nu implice eforturi economice prea mari;

Alte date