Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
INTRODUCERE 3
CAPITOLUL 1: ASPECTE GENERALE PRIVIND PROIECTELE EDUCATIONALE 4
1.1. DEFINI?IA PROIECTELOR ?COLARE EDUCA?IONALE 4
1.2. SCURT ISTORIC AL PROIECTELOR ?COLARE EDUCA?IONALE 5
1.3. TIPOLOGIA PROIECTELOR ?COLARE EDUCA?IONALE 6
1.3.1 CONSIDERA?II GENERALE 6
1.3.2 PROGRAME ?I PROIECTE EDUCA?IONALE 6
1.3.3 TIPOLOGIA PROIECTELOR ?COLARE EDUCA?IONALE 7
1.4. DEFINIREA POLITICILOR EDUCA?IONALE: ETAPE, NIVELURI ?1 COMPONENTE 8
1.4.1 ETAPELE PROCESULUI DE ELABORARE A POLITICILOR EDUCA?IONALE. PROBLEME TIPICE ?N CADRUL DEFINIRII ?I IMPLEMENT?RII POLITICILOR EDUCA?IONALE 8
1.4.2 SISTEMELE DE LEGITIMARE ?I MOBILIZARE 9
CAPITOLUL 2: CADRUL STRATEGIC AL REALIZ?RII PROIECTELOR ?COLARE EDUCA?IONALE 11
2.1 VIZIUNEA ?COLII 11
2.2 MISIUNEA ?COLII 11
2.3. STRATEGIA ?COLII 12
2.3.1. COMPONENTELE STRATEGIEI ?COLII (CU APLICA?IE LA LICEUL X) 12
2.3.2. LOCUL ?I ROLUL PROIECTELOR ?COLARE EDUCA?IONALE (CU APLICA?IE LA LICEUL X) 15
2.3.3. CONDI?II STRATEGICE ?I TACTICE ALE UNUI PROIECT ?COLAR EDUCA?IONAL 18
CAPITOLUL 3: CICLUL DE VIA?? AL PROIECTULUI ?COLAR EDUCA?IONAL. 20
3.1 MODELE ALE CICLULUI DE VIA?? AL PROIECTELOR 20
3.2 DEFINIREA PROIECTULUI ?COLAR EDUCA?IONAL 22
3.2.1 IDEEA 22
3.2.2 C?UTAREA PARTENERILOR 23
3.2.3 PREG?TIREA INI?IERII PROIECTULUI 24
3.2.4. EVIDEN?A DERUL?RII PROIECTULUI 24
3.3. PLANIFICAREA PROIECTULUI ?COLAR EDUCA?IONAL 25
3.3.1 STRUCTURA PLANULUI DE PROIECT EDUCA?IONAL 26
CAPITOLUL 4: STUDIU DE CAZ: ASPECTE ALE RELA?IEI PROIECTELOR ?COLARE EDUCA?IONALE CU MEDIUL 43
4.1. FACTORII DE MEDIU CARE INFLUEN?EAZ? PROIECTELE EDUCA?IONALE 43
4.2. CARACTERISTICI ALE MEDIULUI ?N RELA?IA CU PROIECTUL EDUCA?IONAL 44
4.3. METODE ?I INSTRUMENTE DE ANALIZ? A MEDIULUI APLICATE LA LICEUL PEDAGOGIC ?SABIN DR?GOI? DEVA 44
4.3.1 ANALIZA SWOT 44
4.3.2. ANALIZA PEST 46
4.4. MANAGERUL DE PROIECT 47
4.4.1. CARACTERISTICI ALE MANAGERILOR 47
4.4.2. COMPETEN?E ALE MANAGERILOR DE PROIECT EDUCA?IONAL 48
CONCLUZII 50
BIBLIOGRAFIE 51
ANEXE 52

Alte date

CAPITOLUL 4: STUDIU DE CAZ: ASPECTE ALE RELATIEI PROIECTELOR SCOLARE EDUCATIONALE CU MEDIUL {p}

4.1. FACTORII DE MEDIU CARE INFLUENTEAZ? PROIECTELE EDUCATIONALE {p}

4.2. CARACTERISTICI ALE MEDIULUI ÎN RELATIA CU PROIECTUL EDUCATIONAL {p}

4.3. METODE SI INSTRUMENTE DE ANALIZ? A MEDIULUI APLICATE LA LICEUL PEDAGOGIC „SABIN DR?GOI” DEVA {p}

4.3.1 ANALIZA SWOT {p}

4.3.2. ANALIZA PEST {p}

4.4. MANAGERUL DE PROIECT {p}

4.4.1. CARACTERISTICI ALE MANAGERILOR {p}

4.4.2. COMPETENTE ALE MANAGERILOR DE PROIECT EDUCATIONAL {p}

CONCLUZII {p}

BIBLIOGRAFIE {p}

ANEXE {p}

INTRODUCERE

Motto:

„Nu exista vant favorabil pentru cine nu stie incotro se indreapta”

(Seneca)

Revolutionarea educatiei, inteleasa ca fundament al realizarii progresive a obiectivelor societatii cunoasterii, statueaza, in acest context, invatamantul ca prioritate absoluta. Conceptul se regaseste in toate politicile adoptate la nivel national referitoare la educatie si in programele de dezvoltare pe termen mediu si lung al domeniului, ceea ce presupune, pe langa indeplinirea obligatiilor asumate la nivel guvernamental, un alt tip de implicare si abordare a asteptarilor in interiorul sistemului.

Ne aflam intr-o perioada in care invatamantul preuniversitar este marcat de schimbare in abordarea continuturilor si a finalitatilor, in abordarea strategiilor de predare-invatare si a modalitatilor de evaluare. Toate elementele schimbarii tintesc depasirea modelului de absolvent detinator de cunostinte dar cu probleme de integrare sociala si in mod special pe piata muncii si formarea unui absolvent detinator de competente si abilitati practice si de relationare care-l fac perfect adaptabil la regulile si cerintele societatii.

Schimbarea depinde de cadrele didactice, de capacitatea lor de a face fata rigorilor tranzitiei profesionale , de asumare de noi roluri si responsabilitati in relatiile si raporturile cu elevii si cu comunitatea. Un plan de manifestare a schimbarii, cu largi perspective in practica pedagogiei interactive si reflexive, il reprezinta proiectul scolar educational.

Foarte multe cadre didactice si manageri scolari manifesta un interes evident pentru initierea de astfel de proiecte dar entuziasmul se diminueaza si chiar dispare in multe cazuri datorita lipsei de pregatire manageriala in general si de pregatire in domeniul managementului de proiect in special.

Managementul de proiect, este bine reprezentat in literatura de specialitate specifica problematicii proiectelor initiate de institutii economice care dezvoltata o ampla activitate de cercetare pentru rezolvarea problemelor de calitatea produselor, de piata, de concurenta, de profit etc. Pentru proiectele scolare educationale in literatura referitoare la managementul educational exista abordari tangentiale cu problematica proiectului de dezvoltare institutionala al scolii, fapt care induce unele confuzii sau chiar neclaritati demobilizatoare. Am considerat ca, experienta si expertiza managementului proiectelor pentru domeniul economic, prin adaptare la caracteristicile specifice domeniului educational, poate prefigura un model de management al proiectului scolar educational, desigur perfectibil, atat de necesar in conditiile in care interesul pentru parteneriate educationale este deosebit de crescut.

CAPITOLUL 1: ASPECTE GENERALE PRIVIND PROIECTELE EDUCATIONALE

Importanta in timp a managementului proiectelor in dezvoltarea organizatiilor, indiferent de sfera domeniul in care acestea isi desfasoara activitatea, a dus la cristalizarea si dezvoltarea conceptului ca fiind o disciplina de sine statatoare, diferita de managementul general. Se apreciaza ca in momentul de fata foarte multi manageri nu au o pregatire speciala in domeniul managementului proiectului si nu fac diferenta intre acesta si managementul general. Ca in toate domeniile de activitate, in educatie importanta managementului de proiect, in sensul de concept modern, a fost constientizata abia dupa anul 1990 iar calificarea in domeniu al celor implicati in activitati specifice a devenit o necesitate indiscutabila.

1.1. DEFINITIA PROIECTELOR SCOLARE EDUCATIONALE

Notiunea de proiect este definita aproximativ identic atat de dictionare cat si de diferiti autori, diferentele de abordare fiind date de regula de tipologia acestora. Din lucrarea „Managementul proiectului”, autori D.Dumitrascu si R.V. Pascu de la Univ.”L.Blaga” Sibiu se pot retine cateva definitii in care se regaseste esenta proiectelor scolare educationale ca de exemplu:

- imaginea unei situatii pe care ne gandim sa o atingem;

- un demers specific care permite structurarea metodica a unei realitati viitoare;

- prima forma a unui plan care urmeaza sa fie discutat si aprobat pentru a primi un caracter oficial si a fi pus in aplicare;

- un set planificat de actiuni cu o data de inceput si o data de sfarsit, cu o echipa si un buget alocat acestui scop, conduse de un manager.

- un ansamblu de activitati interconditionate, realizate intr-o maniera organizata, cu momente de inceput si de sfarsit clar definite, pentru a obtine rezultate specifice care sa satisfaca necesitatile derivate din planul strategic al unei organizatii;

- un efort complex ne tipic cu scop bine precizat, fara caracter de rutina, limitat in timp, buget, resurse, costuri, cerinte de performanta, conceputa intampine necesitatile consumatorului .

Aceeasi autori, acceptand multitudinea punctelor de vedere privind definirea proiectului, sintetizeaza continutul notiunii astfel:

- este o metoda care permite trecerea de la idee la actiune structurand diversele faze ale acestui proces;

- se pune in practica modificand mediul in care se deruleaza;

- ia forma intr-un context social, spatial si temporal specific

- detine o dimensiune educativa si permite indivizilor sa invete experimentand;

- este produsul unei munci colective;

- implica obligatoriu o evaluare care permite efectuarea unei legaturi intre idee si actiune.

Pentru domeniul educatiei, literatura de specialitate propune cateva definitii care, in esenta, nu difera fundamental de cele formulate pentru domeniul economic. Astfel:

- un set de intentii generale privind orientarea dezvoltarii individuale sau institutionale;

- intentia de a intreprinde o actiune cu caracter ameliorativ al carui aspect esential il constituie caracterul anticipativ;

- o cale sigura de implicare responsabila a elevilor in problematica societatii.

1.2. SCURT ISTORIC AL PROIECTELOR SCOLARE EDUCATIONALE

Proiectele scolare educationale sunt rezultatul firesc al schimbarilor care au intervenit in viata organizatiilor scolare ca urmare a implementarii procesului democratizarii si reformarii sistemului national de invatamant preuniversitar de stat. În ultimii ani orientarea educatiei a evoluat sub influenta schimbarilor sociale, economice si politice fundamentale de la simpla achizitie de cunostinte si formarea unor deprinderi practice la dezvoltarea atitudinilor si competentelor sociale si profesionale care permit individului sa se dezvolte ca o persoana creativa, adaptativa si deci cu sanse mari de integrare sociala. Institutiile de invatamant preuniversitar s-au transformat treptat din organizatii rigide in organizatii flexibile care , in ceea ce priveste produsul final – tanarul pregatit din toate punctele de vedere pentru integrarea sociala – au de rezolvat un obiectiv esential, asigurarea calitatii in educatie. Sarcina este de complexa la nivelul institutiei scolare fiind conditionata atat de factori subiectivi generati in mod special de mentalitati conservatoare (atat in mediul intern cat si extern organizatiei) si informare insuficienta dar si de factori obiectivi legati de baza materiala, resursele financiare si resursele umane exprimate calitativ, in mod special prin nivelul de formarea a personalului didactic si al managerilor scolari.

În invatamantul preuniversitar, conceptul de proiect educational fundamentat si dezvoltat pe principiile managementului de proiect a fost introdus relativ tarziu in teoria si practica educationala, odata cu lansarea de catre Consiliul Europei prin Comisia pentru Educatie si Cultura a proiectelor educationale europene prin programele Socrates si Leonardo da Vinci la care Romania a fost acceptata ca partener eligibil incepand cu anul 1997. Dupa un inceput timid si urmare a unei actiuni de promovare in cascada pe ruta Ministerul Educatiei si cercetarii – Agentiile Nationale Socrates si Leonardo da Vinci – Inspectoratele scolare Judetene – toate tipurile de unitati de invatamant preuniversitar - se ajunge in anii 1999 si 2000 la obtinerea unui important numar de finantari UE pentru proiecte de tipul parteneriatelor scolare educationale europene dar, in acelasi timp, se inregistreaza un numar semnificativ de respingeri de aplicatii insotite de frustrarile inerente.