Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Cuprins
CAPITOLUL 1 - INTRODUCERE
1.1 Generalitati
CAPITOLUL 2 - FUNDAMENTARE TEORETICA
2.1. Aspecte fiziologice ale virstei a treia
2.2. Hemiplegia spastica
2.2.1. Definitie
2.2.2. Date fizio-patologice ale virstei a treia
2.2.3. Clasificare
2.2.4. Diagnostic
2.2.5. Tratament
CAPITOLUL 3 - CONTRIBUTII PERSONALE LA STUDIUL RECUPERARII HEMIPLEGIEI SPASTICE LA ViRSTA A TREIA
3.1. Organizarea cercetarii
3.1.1. Studiul bibliografic
3.1.2. Stabilirea lotului de subiecti
3.1.3. Metode de evaluare
3.2. Ipoteza. Scop. Sarcini
3.3. Subiecti
3.4. Programul kinetic
CAPITOLUL 4 - ANALIZA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR OBTINUTE
CAPITOLUL 5 - CONCLUZII SI PROPUNERI
CAPITOLUL 6 - BIBLIOGRAFIE

Alte date

?

CAPITOLUL 1

INTRODUCERE

1.1 GENERALIT?TI

Varsta a treia este una din categoriile putin favorizate ale societatii. Cuprinde oamenii ce au depasit varsta de 60 de ani ,iar in tara noastra acestia se gasesc in numar destul de mare. Conditiile de pensionare si serviciile de asigurari de sanatate fac obiectul a numeroase speculatii, iar cheltuielile facute de stat in acest scop sunt afectate de serioase constrangeri .

Îmbatranirea este un proces natural, care se caracterizeaza prin aparitia anumitor caracteristici fizice, fiziologice si intelectuale, datorita involutiei tuturor aparatelor si sistemelor organismului. La varsta a treia apar tulburari pe plan psiho-intelectual cu tulburari de memorie, atentie, afectivitate corelabile cu deteriorarea functiilor corticale si a neuro-transmitatorilor. Tulburarile de somn, de judecata si rationament, de comportament, de adaptare sociala influenteaza programele de neuro-recuperare. Prin imbolnavirea sistemului nervos, osteoarticular si muscular se modifica mersul. Baza de sustinere este largita, schimbarile de directie se fac cu dificultate, agilitatea membrelor inferioare se reduce progresiv, piciorul se desprinde cu greutate de pe sol, genunchii sunt semiflectati, iar miscarile de acompaniere ale membrelor superioare se reduc in amplitudine pana la disparitie. Diminua, de asemenea, si unele acte motorii executate de membrele superioare.

Patologia sistemului nervos la varsta a treia duce frecvent la imobilizari la pat, care vor antrena si disfunctii ale aparatelor cardio-vascular, respirator, renal, endocrin.

Una dintre bolile invalidante este si hemiplegia. Aceasta este un deficit motor reprezentat de paralizia unei jumatati a corpului. Ea prezinta doua faze : flasca si spastica. În faza initiala, cea flasca, pacientul este culcat la pat , avand un grad de imobilitate accentuat pe partea paralizata. Dupa 1-2 luni de la debut hemiplegia flasca se transforma in hemiplegie spastica. Spasticitatea sau hipertonia de tip piramidal se caracterizeaza prin mentinerea segmentelor intr-o anumita pozitie, tonusul crescut al muschilor, reducerea mobilitatii articulare, ingreunarea mobilizarii pasive. Consecintele reprezentate de aceasta sunt dificultatea la mers, problemele de ingrijire personala, iar uneori chiar dificultate de comunicare. Handicapul rezultat ca urmare a hemiplegiei se exprima prin reducerea independentei fizice si perturbarea integrarii sociale. Reeducarea si readaptarea la viata cotidiana presupune insusirea de catre hemiplegic a tuturor deprinderilor motrice necesare. Aceasta este sarcina principala a kinetoterapiei.

Kinetoterapia aplica mijloacele kinetologiei medicale cu scopul recuperarii somato-functionale, motrice si psihice si/sau al reeducarii functiilor secundare, de compensatie, in cazul afectiunilor partial reversibile sau ireversibile. A doua componenta a kinetologiei medicale, pe langa kinetoterapie, este kinetoprofilaxia. Aceasta se imparte in trei categorii : primara, secundara si tertiara, dintre care ultimele doua forme se folosesc in cazul hemiplegiei spastice. Kinetoprofilaxia secundara are rolul de a preveni complicatiile hemiplegiei, folosind mijloace specifice, nespecifice si complexe. Kinetoprofilaxia tertiara are scopul de a preveni aparitia sechelelor. Astfel, orice hemiplegic sechelar este obligat sa practice zilnic, cu perseverenta, gimnastica medicala de intretinere pentru mentinerea unei forme fizice la limite optimale. De asemenea, trebuie sa respecte un regim de viata igienic, dublat de o alimentatie dietetica, avand in vedere riscul repetarii unui accident vascular care este o realitate de necontestat.

CAPITOLUL 2.

FUNDAMENTAREA TEORETIC?

2.1. ASPECTE FIZIO-PATOLOGICE ALE VÂRSTEI A TREIA

Modificarile importante produse de procesul de imbatranire au loc la nivelul sistemului cardio-circulator, respirator si locomotor.

Testele functionale pentru aceste sisteme trebuie evaluate cu discernamant, in contextul imbatranirii si nu in cel de raportare la valorile testelor standardizate pe adulti. Deoarece in prezent nu exista o scala a normalitatii acestor probe functionale in unanimitate admisa, nu se pot mentiona valori fixe pentru varstnic, ci doar limite intre doua valori in functie de varsta sau de valorile de referinta. Se poate spune ca normalul se defineste prin ceea ce ramane dupa ce se individualizeaza patologicul. Unele modificari legate de inaintarea in varsta sunt considerate, in anumite conditii, ca apartinand unei imbatraniri normale : scaderea acuitatii vizuale, scaderea fortei musculare si a tolerantei la efort, hiposomnia, hipoaciditatea gastrica si altele.

A. Aspecte de fizio-patologie cardio-vasculara

În clinica geriatrica, morbiditatea cardio-vasculara ocupa locul central si datorita faptului ca bolile vasculare reprezinta principala cauza de deces la aceasta varsta. Unii autori considera ca 55% dintre barbatii si 45% dintre femeile in varsta de peste 65 de ani prezinta o boala cardio-vasculara. În sfera cardio-vasculara apar modificari morfofunctionale de involutie fiziologica si modificari patologice. Ateroscleroza, obezitatea, diabetul sau guta se asociaza proceselor involutive cardio-vasculare.