Pagina documente » Chimie, Biologie, Agronomie » Clonarea, din perspectiva stiintei si a bioeticii

Despre lucrare

lucrare-licenta-clonarea-din-perspectiva-stiintei-si-a-bioeticii
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-clonarea-din-perspectiva-stiintei-si-a-bioeticii


Cuprins

CUPRINS
INTRODUCERE .5
Capitolul I. CLONAREA, DIN PERSPECTIVA STIINTEI.........8
I.1. DIN ISTORIA CLONARII ..8
I.2. CLONAREA GENICA.............12
I.2.1. Transferul ADN-ului recombinat in celule gazda..13
I.2.2. Clonarea de gene in celule bacteriene.....13
I.2.3. Clonarea de gene in celula vegetala si animala......14
I.2.4. Originea clonala a cancerelor...15
I.2.5. Clonarea genica si descifrarea genomului uman....16
I. 2.6. Clonarea ADN-ului..17
I.2.6.1. Etapele principale ale metodei de clonare.............17
I.2.6.2. Biblioteca genomica ADN(secvente de exoni si introni)..18
I.2.6.3. Biblioteca ADNc (ADN copie dupa matrita de ARNm matur)...18
CLONAREA ORGANISMELOR...20
I.3. CLONAREA LA PLANTE.....20
I.3.1. Clonarea plantelor obtinute prin cultura in vitro..21
I.3.2. Metode si tehnici de bioinginerie vegetala...........22
I.3. 2.1. Cultura si clonarea monocelulara........23
I.3.2.2. Initierea culturilor de monocelule si clonarea.......23
I.3.3. Micromultiplicarea clonala a soiurilor valoroase.26
I.3.4. Riscuri presupuse de clonarea plantelor30
I.3.4.1.Vulnerabilitatea genetica.........30
I.3.4.2. Riscuri de ordin evolutiv: pierderea variabilitatii genetice....31
I.4. CLONAREA LA ANIMALE.34
I.4.1.Clonarea animala pe cale naturala.34
I.4.2. Clonarea animala artificiala..........34
I.4.2.1. Tehnici utilizate in scopul clonarii de animale....35
I.4.2.2. Etapele producerii unei clone40
I.4.2.3. Cum a fost obtinuta Dolly......41
I.4.3. Avantaje ale clonarii de animale..45
I.5. CLONAREA ... LA OM.........46
I.5.1. Clonarea terapeutica. Celule stem..............46
I.5.1.1. Tipuri de celule stem............46
I.5.1.1.1.Celulele stem embrionare.....46
I.5.1.1.2. Celulele stem adulte.............48
I.5.1.1.3. Celulele germinative embrionare........49
I.5.1.2. Obtinerea artificiala de celule stem...49
I.5.1.3. Perspective promitatoare pentru medicina.......52
I.5.1.4. Medicina regenerativa si riscurile presupuse de aceasta.53
I.5.2. Clonarea reproductiva....55
Capitolul II. CLONAREA, DIN PERSPECTIVA BIOETICII..58
II.1. BIOETICA SI STIINTA........58
II.2. CLONAREA - O TEHNICA CONTROVERSATA.........59
II.2.1. Clonarea umana............60
II.2.2. Aspecte juridice............62
II.2.3. Clonare versus religie...64
II.2.4. Posibile situatii problematice.......67
II.3. CE ESTE CLONAID?............69
CONCLUZII .....71
BIBLIOGRAFIE72

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

INTRODUCERE

MOTTO:

„Genetica a inceput prin a fi o stiinta imposibila. Visele ei, nascute din entuziasm, pareau o superba, dar inutila prelungire a alchimiei. Avea parfumul, misterul medieval si indrazneala stiintelor interzise. Pornea aproape din vid. Traia din iluzii si erori. Dar nimic si nimeni nu o impiedica sa promita ca va transforma lumea. Emotionanta si inspaimantatoare perspectiva.”

(C. MAXIMILIAN, 1984)

Reprezentand poate cea mai socanta dintre provocarile stiintei contemporane, clonarea poate fi privita ca un proces de duplicare (si nu de reproducere), in urma caruia rezulta un material genetic identic, care nu este insa obtinut prin mijloace sexuale. În cadrul reproducerii sexuate, se produce combinarea a doua ADN-uri, unul provenit de la tata si celalalt de la mama, pe cand in cazul reproducerii asexuate - asemenea clonarii - nu se perpetueaza decat informatia genetica a unui singur parinte.

În lumea plantelor, clonarea se poate produce in mod natural la plantele care se inmultesc vegetativ, proces care duce la identitatea genetica a descendentilor. Ea se aplica in agricultura si silvicultura, precum si in gradinarit.

Daca clonarea este intalnita in mediul natural nu doar in regnul vegetal ci si in cel animal (in cazul speciilor care se reproduc asexuat), oamenii de stiinta au facut posibila realizarea ei si in medii artificiale (laboratoare), aplicand-o si la vertebrate. Adevarata senzatie a produs-o experimentul din 5 iulie 1996, cand Ian Wilmut a clonat primul mamifer: oaia Dolly. În 1999, mitul a fost spulberat. Dolly se nascuse batrana! Au urmat insa vaca, soarecele, porcul, gaina. Prin clonare se pot obtine organisme cu calitati "programate". De exemplu, la Institutul Roslin s-au desfasurat experimente pentru a se ajunge la vaci care sa produca lapte foarte apropiat, din punctul de vedere al compozitiei, de cel uman. Savantii au luat in calcul si posibilitatea ca prin clonare sa fie inlocuite animalele de casa care au murit sau sa fie refacute speciile amenintate cu disparitia.

Si de la clonarea animalelor, atentia oamenilor de stiinta s-a indreptat in mod firesc inspre clonarea umana. Nu se poate insa vorbi despre clonarea umana fara a aduce in discutie aspectul etic al problemei. În vara lui 2000 a aparut teoria copilului din doi tati: „Clonarea face femeia inutila in perpetuarea speciei si homosexualii pot sa se reproduca singuri", afirma un reputat expert britanic in biotehnologie.

Imaturitatea acestei ramuri a stiintei, faptul ca tehnica clonarii (mai ales la animalele superioare si implicit la om) nu este pe deplin stapanita si impactul major pe care deja il are in societate (cu influente directe asupra conditiei fiintei umane), sunt o parte din motivele pentru care reactia generala este una de respingere.

"Joaca de-a Dumnezeu" este specifica speciei umane, dar nu e recomandata, mai cu seama cand experimentam pe noi insine. Înca de la nasterea lui Dolly, cercetatorii au inceput sa isi puna intrebarea cat de departe se poate merge cu aceasta tehnica. Majoritatea oamenilor de stiinta au avertizat asupra riscurilor pe care clonarea le presupune in cazul oamenilor. Tehnica nu este inca pusa la punct si presupune riscuri si malformatii congenitale, diformitati, deficiente ale sistemului imunitar, imbatranire prematura. Mai mult, evolutia psihica si mentala a unui copil clonat este o mare necunoscuta, deoarece observarea evolutiei animalelor clonate nu a dat nici un indiciu cu privire la acest aspect.

Teologi si lideri religiosi din intreaga lume s-au pronuntat impotriva clonarii, condamnand incercarile oamenilor de a se substitui vointei divine. Anul 2002 a stat sub semnul acestor dezbateri, in urma anuntului facut de o companie americana (Advanced Cell Technology), privind obtinerea de celule - suse embrionare umane in scop terapeutic (pentru reproducerea tesuturilor unor organe umane, cu scopul de a fi transplantate).

Se face deosebirea, in acest sens, intre clonarea reproductiva si cea terapeutica, aceasta din urma fiind privita cu mai multa ingaduinta, deoarece se considera ca ar putea reprezenta o sansa uriasa pentru medicina contemporana. Clonarea in scop terapeutic vizeaza obtinerea si utilizarea de celule stem (celule embrionice nediferentiate, omnipotente), in vederea utilizarii in terapia de inlocuire a tesuturilor.

Am ales CLONAREA ca subiect central al lucrarii de licenta din dorinta de a cunoaste si de a intelege in profunzime aceasta tehnica, atat de controversata si mediatizata, dar considerata totodata o mare realizare a oamenilor de stiinta. Literatura de specialitate a constituit un punct de sprijin in prezentarea principalelor aspecte ale acestei teme si, astfel, in elaborarea lucrarii.

Dupa cum sugereaza si titlul („Clonarea, din perspectiva stiintei si a bioeticii”), lucrarea se compune din doua capitole principale, care abordeaza subiectul din cele doua puncte de vedere. Astfel, primul capitol, „Clonarea, din perspectiva stiintei”, cuprinde un scurt „istoric” al clonarii, informatii privitoare la clonarea de gene, precum si date de ordin stiintific, legate de clonarea organismelor (plante, animale si oameni).

Cel de-al doilea capitol, „Clonarea din perspectiva bioeticii”, face referire la problemele de ordin etic si social ridicate de procedeul clonarii. Accentul in acest caz cade, desigur, pe clonarea umana. În aceasta directie am analizat problema sub diferite aspecte, in functie de implicatiile juridice, religioase si sociale pe care clonarea le-ar presupune.

Concluziile de la finalul lucrarii surprind schematic principalele pareri personale la care am ajuns in urma documentarii, referitoare la clonarea artificiala si efectele pe care o eventuala aplicare la scara larga a acestei tehnici le-ar putea avea asupra stiintei, dar si asupra indivizilor si a societatii in general.

Nu in ultimul rand, doresc sa multumesc coordonatorului stiintific al lucrarii, Lector univ. dr. Stefanescu Grigorie pentru sprijinul acordat. Fara indrumarea sa, culegerea informatiilor necesare in realizarea acestei lucrari ar fi fost mai dificila si mai putin eficienta.

CAPITOLUL I

CLONAREA, DIN PERSPECTIVA STIINTEI

Oferta anului

Reducere 2020