Pagina documente » Istorie, Arte, Teologie » Organizarea politica si juridica a Daciei

Despre lucrare

lucrare-licenta-organizarea-politica-si-juridica-a-daciei
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-organizarea-politica-si-juridica-a-daciei


Cuprins

Cuprins
CAP. l DACIA iN PERIOADA ANTERIOARA CUCERIRII ROMANE .3
Sectiunea 1: Radacini ale statutului geto-dac.3
Sectiunea 2: Organizarea social-politica. Statul..........5
Sectiunea 3: Economia geto-dacilor inainte de cucerirea romana....8
Sectiunea 4: Relatiile comerciale......10
Sectiunea 5: Dreptul geto-dac........12
5.1. Organizarea de stat..12
5.2. Institutii juridice17
CAP. II CUCERIREA DACIEI DE CATRE ROMANI ..22
Sectiunea 1: Relatii daco-romane intre 44 i.Chr. - 85 d.Chr...22
Sectiunea 2: Statul dac si societatea daca in timpul lui Decebal....30
Sectiunea 3: Cucerirea si organizarea Daciei de catre romani.........36
3.1. Cucerirea teritoriului locuit de daci....36
3.2. Cucerirea Daciei........38
CAP. III DREPTUL ROMAN iN DACIA............39
Sectiunea 1: Organizarea provinciei Dacia in cadrul imperiului roman.
Dreptul public.......39
1.1. Hotarele..............39
1.2. Etapele organizarii provinciei Dacia.......41
1.3. Organele centrale. ..........42
1.4. Organizarea armatei..........46
1.5. Organizarea religioasa...........47
1.6. Organizarea locala........48
Sectiunea 2: Dacia Romana si dreptul roman..52
2.1. Aparitia noului sistem de drept daco-roman.
Dreptul privat52
2.2. Principalele institutii juridice...54
2.2.1. Dreptul de proprietate...54
2.2.2. Statutul personal..........55
2.2.3. Familia si casatoria............58
2.2.4. Infractiuni si pedepse...........59
2.2.5. Obligatiile - Tripticele din Transilvania.........59
CAP. IV INFLUENTA DREPTULUI ROMAN ASUPRA DREPTULUI
CUTUMIAR ROMANESC. ......66
Sectiunea 1: Consecintele stapinirii romane in Dacia ......66
Sectiunea 2: Teorii cu privire la influenta romana asupra
institutiilor juridice rominesti..........71
1. Originea daco-romana.71
2. Originea romana......72
3. Originea exclusiv traca73
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA......75

EXTRAS DIN DOCUMENT

?CAP I. DACIA IN PERIOADA ANTERIOAR? CUCERIRII ROMANE

Sectiunea 1.

R?D?CINI ALE STATULUI GETO-DAC

Statul geto-dac, creat acum peste 2050 ani sub conducerea lui Burebista, este rezultatul unei dezvoltari istorice milenare si el a reprezentat la jumatatea secolului l i.e.n., cea mai inalta culme atinsa pana atunci de societatea geto-dacilor, la temelia unei asemenea neincetate inaintari pe calea progresului statea viata economica infloritoare, determinata de dezvoltarea fortelor de productie si de organizarea social - politica bine structurata si mereu perfectionata in toate resorturile sale.

in etapa care marcheaza constituirea statului geto-dac unitar, respectiv in secolele l i.e.n si l e.n, civilizatia geto-daca, cristalizata ca o mare unitate culturala si etnica, acoperea in intregime regiunea carpato-danubiano-pontica. Ea se intindea la rasarit pana la Tyras (Nistru), pana la litoralul Marii Negre, spre apus pana in Slovacia de est si sud-est, la nord pana la Carpatii Padurosi, iar spre sud pana la pantele nordice ale muntilor Haemus (Stara Pianina) Aceasta a fost unitatea economica., etno-culturala si lingvistica pe care marele Burebista si-a sprijinit puterea si actiunile sale si careia i-a imprimat pecetea unitatii politice, statale.

Geto-dacii nu au apartinut acelui äbarbaricum", ci ei trebuie priviti in lumina antichitatii greco-romane si a particularitatilor proprii ale dezvoltarii lor social-economice si politice. Factorul hotarator al dezvoltarii, al unitatii, al continutului si vitalitatii civilizatiei geto-dace, a fost fondul stravechi, tracic, de milenara traditie, care a dainuit in toata epoca geto-daca, daco-romana si a razbatut in fiinta neamului romanesc.

Sectiunea 1.R?D?CINI ALE STATULUI GETO-DAC

Procesul cristalizarii civilizatiei geto-dace a durat relativ mult, desi epoca geto-daca numita de arheologi Latene1 a inceput cam in aceeasi vreme cu epoca Latene celtica. Relatiile indelungate, de natura economica si culturala cu orasele grecesti, au prefatat epoca lui Burebista. Numerosi regi si regisori geti fusesera protectorii cetatilor grecesti

inainte de Burebista. Pe calea schimburilor comerciale patrundeau adanc in teritoriile locuite de daco-geti produse grecesti: vin, ulei, vase de lux, obiecte de bronz, podoabe felurite de bronz, de aur, de argint etc., pentru care localnicii dadeau cereale, cai, lana, miere, piei, sare etc. pe filiera aceste comerciala avea sa se raspandeasca si moneda greceasca la geto-daci si apoi cea macedoneana, ca o necesitate a schimbului pe baza de moneda cerut de nivelul atins de dezvoltarea social-economica.

Cand incepe sa se resimta influenta romana., devenind mai puternica spre sfarsitul secolului al ll-lea ╬.Chr. si cu deosebire la inceputul secolului urmator, ea se exercita in cadrul unei unitati etno-culturale geto-dacice deja consolidate, pe care avea sa se grefeze factorul roman.

Caracterele tipice ale celei de a doua epoci a fierului (Latene) la geto-daci se stabilisera in intregime cu aproximativ un secol inainte de Burebista. Cultura materiala era unitara si se sprijinea pe o unitate etnica indiscutabila, cea traco-geto-daca. Roata olarului se generalizase si olaritul devenise un mestesug propriu-zis. Metalurgia fierului facuse de asemenea din acesta un metal popular, intalnit pretutindeni in epoca geto-daca. Monetaria fusese si ea introdusa inca de la inceputul secolului al 111-lea ╬.Chr., ea fiind una din trasaturile esentiale ale epocii Latene, pe care o intalnim deopotriva si la neamurile celtice. Moneda traditionala va disparea insa catre inceputul secolului l ╬.Chr., si in primele decenii ale acestuia, ca urmare a dezvoltarii fortelor de productie, a intensificarii relatiilor comerciale cu lumea romana si in general mediteraneana, dar mai ales ca o consecinta a procesului de unificare politica a geto-dacilor, prin crearea primului stat centralizat, unificator de sub Burebista, cand se va raspandi, in locul monedelor traditionale national tribale geto-dace, o moneda unica - denarul republican roman si imitatiile acestuia. Generalizarea monedei unice, pe intreg teritoriul locuit de geto-daci, este inca o dovada a existentei unui stat centralizat si independent.

1Cultura din epoca a doua a fierului (500 ╬.Chr. - 106 d.Chr), denumita astfel dupa o localitate din Elvetia - La Tene

Sectiunea 2.

ORGANIZAREA SOCIAL-POLITICA. STATUL

Din putinele informatii lasate de autorii antici precum si din datele furnizate de cercetarile arheologice, rezulta ca statul dac creat de Burebista era o monarhie cu un marcat caracter militar, asemanandu-se se in multe privinte monarhiilor elenistice.

Concluziile cercetatorilor arata ca data fiind marea sa intindere teritoriala acest stat nu putea sa dispuna de aparatul birocratic necesar pentru a se crea si o centralizare administrativa stricta. Din acest punct de vedere ceea ce constituia norma principala, generala si inderogabila era tripla obligatie impusa de statul dac populatiilor supuse din teritoriile componente sau anexate: de a nu duce o politica externa proprie si independenta, de a pune la dispozitia regelui dac un anumit numar de soldati in caz de razboi, si de a plati un tribut.

Dupa Burebista centralizarea politica a fost asigurata chiar daca nu la fel in toate perioadele de regii daci pe toata durata existentei statului de 175 de ani.

Societatea geto-dacica era impartita in clase si categorii sociale (inca dinainte de Burebista).

NOBILII urmasii vechii aristocratii tribale getice (existente deja in secolul V ╬.Chr.) erau acei tarabostes sau pileati, din randurile carora se alegeau atat regii cat si sacerdotii - si in primul rand marele preot. Nobilii, sefi de tribun, de ginti de mari amilii, erau si capetenii militare si mari proprietari funciari. Ramanand aserviti regelui, beneficiau si de consistente privilegii si, probabil ca, dupa modelul roman, sa fi avut si ei clientii lor - tarani pauperizati sau debitori care nu-si puteau plati datoriile. Se presupune ca din randurile acestor tarabostes isi recruta regele si dregatorii insarcinati cu atributii militare, politice sau de control asupra ordinii interne, cu strangerea darilor in natura sau cu supravegherea lucrarilor publice. Se presupune ca la curtea regala organizarea era identica curtilor din

Sectiunea 2.ORGANIZAREA SOCIAL-POLITICA. STATUL

regatele elenistice. Se stie ca regii daci duceau tratative, ca orice suveran independent si recunoscut ca atare chiar de statul roman si ca trimiteau soli oficiali, incheiau tratate, aliante, etc. - fapt care presupune existenta unei cancelarii centrale a regatului.

Statul dac avea un caracter aproape teocratic in sensul ca preotimea juca un rol deosebit de important, avand o mare influenta morala si politica in

stat.

Recrutati din randurile aristocratiei, preotii - care purtau si ei semnul

distinctiv, nobiliar pileum - detineau monopolul activitatilor de ordin stiintific si religios: se ocupau de astronomie, de medicina, de interpretarea semnelor ceresti, de probleme teologice si morale, in afara de atributiile specifice, sacerdotale, si de activitatile enumerate mai sus, preotii exercitau si functii judecatoresti (ipoteza plauzibila, putand fi sustinuta prin analogie cu atributiile druizilor celti contemporani), in aceasta materie insa, marele judecator, forul suprem in ultima instanta ramanea regele.

Marele preot era sfatuitorul cel mai de prestigiu si cel mai ascultat al regelui; el insusi era investit efectiv cu o autoritate de adevarat vice-rege. Marele preot putea urma chiar la tronul statului. Marele preot era prin urmare, fie asociat al puterii politice regale, fie un posibil succesor al regelui, fie "rege si mare preot" in acelasi timp - cum se intituleaza unul din succesorii lui Decebal2.

Regalitatea la daco-geta era considerata de autorii antici ca avand un caracter sacru. Cu toate ca nici Burebista nici Decebal nu si-au asumat prerogativele de ordin religios, totusi se credea - dupa cum nota Criton, medicul imparatului Traian - ca marele preot ii transmitea regelui anumite puteri supranaturale3.

A doua categorie sau clasa sociala principala o formau oamenii de rand, comati sau capillati4; o clasa constituita din oameni liberi (cel putin din punct de vedere legal) si avand deci anumite drepturi. Era masa producatorilor de bunuri materiale, constituita din tarani5,

2 In succesiunea lor cronologica probabila regii daco-geti cunoscuti nominal pana in prezent sunt: Burebista, Deceneu, Comosicus, Curylus, Scorilo, Duras-Diurpaneus, Decebal.

3 D. Berciu. Despre aparitia patriarhatului pe teritoriul RPR in "Studii si cercetari de istorie veche". I. 1950. Nr. 2 p. 52-82

4Termen indicand obiceiul acestora de a purta parul lung; asa dupa cum denumirea de pileati deriva de la tipul de boneta de lana asemanatoare celei frigiene (pileum) - aceasta caciula fiind semnul distinctiv al nobililor.

Sectiunea 2.ORGANIZAREA SOCIAL-POLITICA. STATUL

lucratori agricoli si in mine, pastori, mestesugari si negustori; era clasa care "se afla intr-o situatie de dependenta, de aservire fata de nobilimea militara, muncind alaturi de sclavi pe pamanturile Ui curtile fruntasilor6. Asupra acestei clase cadeau sarcinile darilor si ale diferitelor prestatii, indeosebi pentru lucrarile mari de interes public si, fireste obligatia de a presta serviciul militar.