Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Alte date

?INTRODUCERE

Lucrarea de fata ii prezinta pe functionarii publici din administratia publica, trasaturile, etica si valorile etice ale acestora, comportamentul si indatoririle lor in cadrul institutiei sau autoritatii publice centrale sau locale unde isi desfasoara activitatea, cat si in afara acesteia, precum si consecintele aparute in cazul nerespectarii sarcinilor de serviciu.

Am ales acesta tema pentru lucrarea de diploma, intrucat am vrut sa subliniez importanta functionarilor publici in cadrul administratiei publice, obligatiile pe care acestia trebuie sa le indeplineasca, dar si pedepsele aplicate in cazul nerespectarii normelor de drept penal.

În elaborarea lucrarii am consultat o bibliografie selectiva, formata din tratate, lucrari de specialitate, articole, studii de caz si legislatie la zi. Toate acestea m-au ajutat sa inteleg de ce este esential pentru functionarii publici sa-si cunoasca drepturile si obligatiile ce le sunt atribuite in momentul numirii in functia publica, dar si locul important pe care acestia il ocupa in administratia publica centrala sau locala.

Functionarii publici se afla in serviciul interesului public si au obligatia sa puna inaintea oricaror interese personale, interesele publice, generale, incercand sa elimine aspectele birocratice din regimul functiilor publice, cu care sunt dotate serviciile publice ale statului si ale colectivitatilor locale. Functionarii publici sunt indrumati sa-si realizeze atributiile si responsabilitatile cu profesionalism, corectitudine, constiinciozitate, impartialitate si in conformitate cu legea.

Ei au reglementate drepturile si obligatiile, raspunderea, incompatibilitatile si regimul de ocupare si exercitare a functiei intr-un statut special numit Statutul functionarilor publici.

Comportamentul corespunzator al acestora trebuie sa primeze, iar in exercitarea sarcinilor este obligatoriu sa nu se lase influentati si sa furnizeze publicului informatiilor cerute. Functionarii publici asigura transparenta administrativa si de aceea, este necesar sa castige incredearea cetatenilor pe care ii servesc.

Ca urmare a faptului ca functionarii publici sunt purtatorii puterii discretionare a administratiei publice, si de multe ori pot fi corupti sau pot avea o conduita necorespunzatoare prin incalcarea drepturilor si intereselor cetatenilor, este obligatoriu ca regulile ce privesc comportamentul profesional si moral al acestora sa se refere atat la relatiile lor din interiorul serviciului, cu sefii ierarhici, cu subalternii, cat si cu beneficiarii activitatii.

În urma incalcarii obligatiilor de serviciu, dar si a normelor de etica si morala care evidentiaza conduita functionarilor publici, apar sanctiunile de drept penal, consecinte ale incalcarii normelor penale. Prin intermediul sanctiunilor de drept penal, functionarii publici sunt avertizati asupra a ceea ce li se poate intampla in cazul in care savarsesc fapte deosebit de grave ce cad sub incidenta dreptului penal.

Scopul sanctiunilor penale este prevenirea comiterii de noi fapte periculoase pentru cel caruia i se aplica si reprezinta, totodata, un exemplu pentru ceilalti indivizi care ar fi tentati sa savarseasca fapte prevazute de legea penala. Infractiunile savarsite de functionarii publici sunt cele de serviciu sau in legatura cu serviciu.

La nivel european se incearca aducerea functionarilor publici romani la standardele europene prin anumite progreme, care sa imbunatateasca activitatea si performantele functionarilor publici. Însa atata timp cat nivelul de trai al populatiei este unul scazut este foarte greu si pentru administratiei sa devina una performanta, iar functionarii publici sa reusesca sa ajunga la acelasi stadiu ca in statele mai dezvoltate ale Europei.

Prin natura activitatii lor, functionarii publici din administratia publica locala sunt cei mai puternici factori de diseminare ai informatiei europene. Functionarii publici au acces la toate informatiile si stiu cum trebuie sa le foloseasca la capacitate maxima. Ei dispun de caile de acces, metodologia si au capacitati de manageriat a fondurilor europene. Este un segment foarte important si trebuie sustinuta si in continuare dezvoltarea acestora.

Astfel, se urmareste constientizarea, informarea, instruirea si implicarea functionarilor publici in elaborarea de proiecte din fonduri europene structurale si de coeziune, dar si asumarea lor ca multiplicatori de informatie.

CAPITOLUL I

FUNCTIONARII PUBLICI SI ROLUL LOR ÎN CADRUL ADMINISTRATIEI PUBLICE

1.1 CONCEPTUL SI TR?S?TURILE FUNCTIONARULUI PUBLIC DIN ADMINISTRATIA PUBLIC?

Functionarul public administrativ a fost definit in literatura juridica de specialitate ca reprezentand persoana fizica care face parte dintr-o autoritate de stat aflata in raporturi ierarhice si care a fost legal investita cu exercitiul unei functii publice executive, de regula pentru o perioada nedeterminata, fiind salarizata pentru activitatea depusa [1 Ion Popescu-Slaniceanu, Functia Publica, Editura Infodial, Buc., 2001, pag.103. ].

Profesorul Alexandru Negoita [2 Alexandru Negoita, Drept administrativ, Editura Sylvi, Buc., 1996, pag. 56.] a subliniat ca dobandirea calitatii de functionar public este data de competenta subiectelor active participante la raporturile juridice, care desfasoara un anumit gen de activitate datorita organizarii competentei si diviziunii sociale a muncii, in cadrul organizatiei respective. Activitatea subiectelor investite cu o anumita competenta ofera acestor subiecte o calitate oficiala si se desfasoara, in principiu din oficiu. Aceasta competenta si calitate oficiala a functionarului public este specifica subiectelor active participante la raporturile de drept administrativ, in calitatea lor de organizatori ai executarii legii si de executare in concret a acesteia.

De la notiunea de functionar public fac exceptie persoanele fizice care alcatuiesc organele reprezentative ale statului (cele doua Camere ale Parlamentului), ale judetului (consiliile judetene si delegatiile permanente ale consiliilor judetene), ale oraselor si comunelor (consiliile locale) care au calitate de functionari publici pentru ca sunt reprezentanti alesi ai tarii, judetului, orasului sau comunei, desfasoara o activitate nepermanenta, limitata in timp -de regula la patru ani- si in sesiuni sau sedinte [3 Valentin Prisacaru, Functionarii publici, Editura All Beck, Buc., 2004, pag. 159.].

În sens larg, de persoane care contribuie la realizarea unui serviciu public si care detin functii publice sunt considerati functionari cu caracter politic, spre exemplu, primul-ministru, ministrii, secretarii si subsecretarii de stat, prefectii si subprefectii.

Functionarii cu caracter politic trebuie sa se bucure de increderea Parlamentului, respectiv a Guvernului si exercita functiile publice numai cat timp se bucura de aceasta incredere. Acestora nu li se cere o pregatire speciala, nu se bucura de stabilitate in functie, nu fac din aceste functii o cariera si nu li se aplica legea-cadru privind Statutul functionarilor publici, care reglementeaza conditia juridica a functionarilor de cariera, celor care exercita functia ca pe o profesie.

În viitor, pentru o mai buna organizare si functionare a administratiei publice, prefectii si subprefectii nu trebuie sa mai fie considerati functionari politici. Ei trebuie sa devina functionari de cariera, asa cum s-a procedat cu secretarul general al Guvernului si secretarii generali ai ministerelor, prefecturilor si ai altor autoritati ale administatiei publice, carora li se aplica Statutul functionarilor publici.

Notiunii de functionar public i s-au atribuit numeroase definitii de-a lungul timpului. Astfel, in Franta, dupa profesorul Gaston Jeze s-au incercat cateva definitii pentru functionarul public. Prin proiectul legii cu privire la Statutul functionarilor publici din 25.05.1909, in art.1 se dispunea: Sunt considerati ca functionari, pentru aplicarea prezentei legi, toti cei care in calitate de delegati ai autoritatii publice, salariati, agenti sau subagenti, ocupa intr-un serviciu public de stat o functie permanenta...” [4 Gaston Jeze, Les principles generaux du Droit administrative, Marcel Giard, Paris, 1930, pag. 216.]

Potrivit lui M. Vararu, functionarii publici sunt cetateni, care fiind numiti intr-un serviciu, conform legii, presteaza in mod permanent o activitate necesara functionarii serviciului, in schimbul unui tratament fix, platit in mod periodic. Prof. Anibal Teodorescu sustinea ca functionarul public este persoana care in schimbul unei remuneratii indeplineste sau colaboreaza in mod permanent la indeplinirea unui serviciu public depinzand de autoritatea administrativa a statului, judetelor sau comunelor [5 Anibal Teodorescu, Tratat de drept administrativ, Ed. I, Institutul de Arte Grafice “Eminescu” SA, Buc., 1929, vol. I,II.].

Înainte de 1989, prof. univ. dr. A. Iorgovan, definea notiunea de functionar de stat ca fiind persoana fizica, care este investita in mod legal, prin actul de vointa unilateral al unui organ de stat, cu sarcina indeplinirii pe un timp limitat sau nedeterminat a unei functii de stat, in vederea realizarii competentei organului din structura caruia face parte functia respectiva [6 A. Iorgovan, Tratat de drept administrativ, vol. I, Editia IV, Editura All Beck, Buc., 2005,pag. 224.].

Potrivit dl.dr. V.I. Prisacaru functionarul public este acea persoana fizica ce, cu respectarea conditiilor cerute de lege, a fost investita prin numire intr-o functie publica, pentru a desfasura contra unui salariu, o activitate continua si ritmica intr-un serviciu public administrativ. Pe timpul cat detine functia publica, persoana fizica se bucura de stabilitate si ii revin anumite drepturi si obligatii [7 V. Prisacaru, op.cit., pag. 84-85.].

Art.2 alin.2 din Statutul functionarului public mentioneaza ca: functionarul public este cetateanul numit in conditiile legii, intr-o functie publica, in serviciul unei autoritati publice centrale sau locale ori intr-o institutie publica aflata sub autoritatea organelor centrale ale administratiei publice sau a consiliilor judetene sau locale. Persoana careia i-a incetat raportul de serviciu din motive neimputabile ei, isi pastreaza calitatea de functionar public continuand sa faca parte din corpul de rezerva al functionarilor publici. Functionarii publici desfasoara activitati ce implica exercitarea prerogativelor de putere publica.

Activitatile desfasurate de functionarii publici, care implica exercitarea prerogativelor de putere publica sunt urmatoarele [8 V. Prisacaru, op. cit., pag. 86.]:

a) Punerea in executare a legilor si a celorlalte acte normative.

b) Elaborarea proiectelor de acte normative si a altor reglementari specifice autoritatii sau institutiei publice, precum si asigurarea avizarii acestora.

c) Elaborarea politicilor si strategiilor, a progremelor, a studiilor, analizelor si statisticilor, precum si a documentatiei privind aplicarea si executatrea legilor, necesare pentru realizarea competentei autoritatii sau institutiei publice.

d) Consilierea, controlul si auditul public intern.

e) Gestionarea resurselor umane si a resurselor financiare.

f) Colectarea creantelor bugetare.

g) Reprezentarea intereselor autoritatii sau institutiei publice in raporturile acesteia cu alte persoane fizice sau juridice de drept public sau privat din tara sau strainatate, in limita competentelor stabilite de conducatorul autoritatii sau institutiei publice, precum si reprezentarea in justitie a autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea.

h) Realizarea de activitati in conformitate cu strategia de informatizare a administratiei publice.

Activitatile desfasurate de functionarii publici, care implica exercitarea prerogativelor de putere publica, sunt acele atributii care se exercita in temeiul legii si a altor acte normative a caror nerespectare atrage sanctionarea celor care le incalca.