Pagina documente » Stiinte Economice » Fuziunea bancilor comerciale. Mecanisme, cauze si efecte

Despre lucrare

lucrare-licenta-fuziunea-bancilor-comerciale.-mecanisme-cauze-si-efecte
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-fuziunea-bancilor-comerciale.-mecanisme-cauze-si-efecte


Cuprins

EXTRAS DIN DOCUMENT

?- {p} -

{p}

?Introducere

Consolidarea continua a institutiilor bancare este una din caracteristicile remarcabile contemporane a landsaftului financiar in interiorul tarilor industriale si intre ele. Desi fuziunile in sectorul financiar includ fuziunile in mai multe segmente cum ar fi activitatea bancara comerciala, activitatea bancara investitionala, asigurarile si chiar dirijarea capitalului, majoritatea activitatilor de fuziune si achizitie in sectorul financiar in anii 90 au implicat institutiile bancare. Dupa al II Razboi Mondial numai in SUA mai mult de 4 mii de banci au fost achizitionate, inclusiv si mega-fuziunile recente, ce au afectat asa lideri a domeniului ca BankAmerica, National Bank si Chemicale Bank of New-York. Ca recunoastere a acestui fapt si a implicatiilor sale potentiale asupra politicii publice in mai multe domenii si a fost aleasa tema data.

Obiectivul principal a lucrarii este identificarea implicarilor potentiale a fuziunilor bancare, insa nu judecarea faptului daca fuziunile in combinare cu alti factori au dus la modificarea riscului financiar sau a mediului concurential. În practica, izolarea acestor efecte partiale este extrem de dificila. Fuziunile bancilor comerciale este numai una din fortele puternice care duce la schimbari in sistemul financiar si fiecare din aceste forte afecteaza si este afectata de altele.

În al doilea rind, este bine cunoscut faptul ca comparatia internationala in mod inerent este greu de infaptuit din mai multe cauze. Însa, fuziunile bancare, sau consolidarea in sistemul bancar si globalizarea financiara sunt fenomene care intretaie limitarile nationale in mai multe dimensiuni. Asa, compararile internationale sunt imperative si al doilea obiectiv a lucrarii este identificarea comunelor (insa nu neaparat identicilor sau echivalent importantelor) cauze, modalitati si implicari a fuziunilor in tarile analizate. De asemenea vom analiza natura, si consecintele tendintei existente de fuziune in sectorul bancar si vom face cunostinta si cu factorii ce joaca un rol important la alegerea de catre banca a partenerului pentru fuziune.

Scopul si problemele puse au determinat structura lucrarii date. În introducere este argumentata tema cercetarii, este definit scopul si problemele lucrarii, obiectul si subiectul cercetarilor. Primul capitol „Formele de fuziune” este dedicat definirii tranzactiei de fuziune si achizitionare, diferitor tipuri de fuziune, adica in industria bancara sau cros-industriala, in interiorul unei tari sau internationala; caracteristicilor empirice a fuziunilor in diferite regiuni ale lumii (America de Nord, Europa si Rimul Pacific); si caracteristicilor structurale a fuziunilor in sectorul bancar, ca fiind gradul de concentrare, gradul de controlare a depozitelor, si analiza importantei cresterii sectorului bancar pentru natiuni.

În capitolul doi „Cauzele fundamentale a fuziunilor bancare” am analizat cadrul teoretic privind factorii fuziunilor bancare, studiind mai detaliat cauzele empirice interne a fuziunilor si factorii empirici externi care incurajeaza sau discurajeaza fuziunile bancilor comerciale. De asemenea in acest capitol am analizat tendintele fuziunilor in sectorul bancar si am descris trei scenarii posibile de dezvoltare a acestui sector pe plan international, ele fiind tendinta spre institutiile bancare universale (scenariul 1), institutiile bancare specializate (scenariul 2) si serviciile bancare oferite in baza unui contract (scenariul 3).

Desi capitolul trei „Cum fuziunile si achizitiile adauga valoare” incepe cu o analiza empirica a trei mega-fuziuni recente, capitolul este dedicat problemelor teoretice privind procedurile de evaluare a fuziunilor si achizitiilor bancare, fiind analizate si asa metode de adaugare a valorii ca fuziunile problematice si achizitia institutiilor falimentare. De asemenea sunt analizate si considerarile non-financiare care determina valoarea reala a bancilor fuzionate.

În ultimul capitol „Efectele fuziunii bancilor comerciale” am analizat pe larg impactul fuziunilor asupra riscului financiar, eficientei bancilor comerciale, concurentei in sectorul bancar si efectele fuziunilor asupra disponibilitatii creditelor pentru businesul mic, care fac o contributie esentiala la PIB si in crearea locurilor de munca. Analizind efectele fuziunilor si achizitiilor asupra fluxurilor de credite businesului mic, este necesara analiza adaugatoare a comportamentului altor participanti pe piata, deoarece clientii abandonati de bancile ce fuzioneaza pot fi serviti de alte banci sau institutii financiare.

Deci tema de studiu a lucrarii date cuprinde analiza metodelor, cauzelor si tendintelor fuziunilor bancilor comerciale, practica internationala privind consolidarea sectorului bancar. Considerind o propunere de a fuziona, institutiile bancare trebuie sa aleaga prioritatile corecte si sa-si mentina flexibilitatea manageriala si culturala. Expertii in fuziune si achizitionare sustin ca numai 35% din fuziuni si achizitionari vor atinge scopurile initiale. Problemele comune se axeaza imprejurul determinarii a valorii reale a afacerii, a sinergiei si perspectivelor; minimizarii stresului angajatilor, depasirii diferentelor culturale; pastrarii clientelei si activitatii adecvate datorita diligentei. Riscurile preluate de majoritatea bancilor, pe masura ce dezvolta liniilor noi de servicii, sunt diferite si mai complicate de cit riscurile asumate in trecut. Siguranta industriei bancare a readus la viata discursurile despre conceptul “prea mare pentru a da faliment“, care de asemenea este analizat in lucrare.

Numarul inalt a fuziunilor in sectorul bancar nu va descreste in viitorul apropiat, iar consecintele acestor fuziuni vor fi simtitoare pe o perioada indelungata. În curind societatea va avea de afacere cu un numar limitat de banci mari, ce vor impune conditii drastice de concurenta bancilor ce nu s-au inclus la timpul lor in tendinta comuna de fuziune.

În ultima instanta, valoarea reala a succesului a tuturor initiativelor de consolidare si globalizare este in stabilitatea neintrerupta, elasticitatea si siguranta sistemului bancar pe parcursul intregului ciclu economic.

Capitolul I

Formele de fuziune

1.1. Metodele de fuziune

În termeni generali, consolidarea sectorului serviciilor financiare duce la faptul ca resursele industriei devin prea mult controlate din cauza numarului mic de institutii cheie sau din cauza reducerii rivalitatii. Consolidarea poate rezulta din fuziunea institutiilor existente, cresterea organizatiilor dominante sau industrializarea institutiilor mai slabe.

Sunt citeva alternative de combinare a institutiilor intre ele. Fiecare are laturile sale pozitive si negative si pot fi potrivite in anumite situatii.

Metodele primare de consolidare utilizate de institutiile bancare sunt fuziunile si achizitiile. Prin ambele metode doua institutii independente anterior sunt conduse de o singura conducere. Pe parcursul acestui capitol vom utiliza acesti termeni ca fiind substituibili pentru a ne referi la o tranzactie ce implica combinarea a doua banci independente pentru formarea unei singure sau mai multe entitati conduse de o conducere comuna. Distinctia intre fuziune si achizitie este ceva vag. Fuziunea deseori este definita ca o tranzactie in urma carei o entitate este combinata cu alta in asa mod, ca cel putin una din ele isi pierde identitatea sa distinctiva. În asa fel are loc integrarea totala a doua institutii si poate controlul asupra unei singuri entitati poate fi infaptuit usor. Achizitia deseori este clasificata ca o tranzactie in care o institutie cumpara pachetul de control altei institutii insa fara unificarea pasivelor ambelor banci. În comparatie cu achizitiile, fuziunile asigura un nivel mai mare de control deoarece numai o singura entitate trebuie condusa. Achizitiile sunt potrivite atunci cind cauze operationale, geografice sau juridice de a mentine structura corporationala separata.

Fuziunile si achizitiile uneori sunt distinse prin definirea fuziunilor ca tranzactii ce implica doua institutii de aceiasi marime, pe cind achizitiile sunt tranzactii in urma carora o parte contractuala obtine controlul asupra celeilalte. Achizitia partiala sau care nu are ca scop controlul deplin, este similara cu achizitia de interes de supraveghere, cu exceptia faptului ca institutia achizitoare nu stabileste controlul deplin asa cum implica denumirea tranzactiei. Asa afaceri incurajeaza cooperarea intre rivali potentiali, deoarece ei stabilesc interese comune pentru institutii. Achizitiile partiale de asemenea pot servi ca primul pas in antrenarea intr-o consolidare mai completa a controlului.

Toate activele si pasivele bancii achizitionate devin suplimente la activele si pasivele bancii achizitoare [1 Doua sau mai multe banci pot de asemenea consolida activele si pasivele sale si forma o banca unica, si toate bancile refuza independenta sa pentru a deveni membri a organizatiei mai mare. Însa aceasta forma de consolidare in sectorul bancar se intilneste mult mai rar de cit fuziunea si asocierea.]. De regula fuziunea are loc dupa ce managementul bancilor achizitoare si achizitionate deja s-au inteles intre ei. Apoi afacerea de perspectiva trebuie ratificata de consiliul directorilor a fiecarei institutii si, posibil, de procedura de votare a detinatorilor actiunilor simple a fiecarei banci [2 La cumparare si transmiterea responsabilitatii este nevoie de aprobarea de catre 2/3 a actionarilor bancii achizitionate, in acelasi timp, de regula nu este necesara aprobarea din partea actionarilor, daca banca planifica lichidarea unor active, de exemplu, vinzarea unor filiale.].

În cazul aprobarii afacerii de catre detinatorii actiunilor (de obicei cel putin 2/3 din voturi) organul de stat, care initial a eliberat licenta de activitate, trebuie instiintat, si de asemenea trebuie instiintate si acele organe bancare ce monitorizeaza activitatea bancilor (in Statele Unite). Organele federale bancare timp de 30 de zile trebuie sa adopte hotarirea privind aceasta fuziune, si adaugator se dau 30 de zile pentru discutii publice. Anuntul oficial despre fuziune trebuie publicat de 3 ori in perioada de 30 de zile, cu un interval de aproximativ 2 saptamini, in mass-media cu un rating inalt in regiunile unde se afla sediile principale a bancilor cointeresate. Ministerul Justitiei poate incepe o ancheta, daca dupa parerea sa, in rezultatul fuziunii va fi mult slabit clima de concurenta de piata.

Hotarind intrebarea privind fuziunea, conducerea si consiliul directorilor a institutiei achizitoare studiaza caracteristicile principale a organizatiei, propusa in calitate de obiect pentru fuziune. Printre caracteristicile de prima necesitate, analiticii iau in consideratie patru factori:

1. Istoria bancii, caracteristicile proprietarilor si managerilor,

2. Situatia bilantului financiar contabil a bancii,

3. Raportul privind dinamica de crestere fixata si indicatorii de exploatare,

4. Contul veniturilor si cheltuielilor, si de asemenea, raportul privind fluxul numeralului.

Criteriile enumerate mai jos sunt cele majore, care de regula se iau in consideratie de catre institutia bancara achizitoare:

- Durata existentei, istoria bancii,

- Caracteristicile de calificare ale managerilor,

- Comparatia tipurilor de management a institutiilor fuzionate.

- Tipurile serviciilor oferite,

- Ultimele schimbari privind depozitele, creditele si situatiei pe piata,

- Clientii principali deserviti,

- Potrivirea geografica,

- Procedurile de control intern,

- Caracteristicile personalului,

- Compatibilitatea sistemei rapoartelor financiare si sistemului de informatie manageriala,

- Conditiile si reglementarea amortizarii pentru birouri si altor active materiale.

- Caracterul adecvat a capitalului, veniturilor pe o actiune, “irosirea” proprietatii pina si dupa fuziune,

- Dinamica cheltuielilor,

- Venitul pina si dupa deducerea impozitelor, norma venitului.

Analiza completa a consecintelor fuziunii planificate a bancilor comerciale, cum a aratat toata experienta precedenta, este absolut necesara inca inainte de fuziune.

De regula, fuziunea are loc prin una din urmatoarele metode:

a). procurarea (achizitia) activelor sau

b). procurarea actiunilor simple.

În cazul utilizarii metodei de procurare a activelor, banca achizitoare procura toate sau o parte a activelor institutiei achizitionate, utilizind in acest scop numeralul sau sau actiunile sale. În asa caz institutia financiara repartizeaza, de regula, numerarul sau actiunile actionarilor sai sub forma de dividende cu un grad de lichiditate inalt, si prin asa metoda se restructureaza. În acelasi timp in unele cazuri de afaceri cu procurarea activelor, institutia care vinde activele sale, poate sa-si continue activitatea ca o institutie separata, dar mai mica dupa marime.

Oferta anului

Reducere 2020