Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Cuprins
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1. CONSIDERATII GENERALE
1.1.Delimitari conceptuale
1.2. Caracterizarea elementelor procesului de comunicare publicitara
1.3. Formele si obiectivele publicitatii
CAPITOLUL 2. IMPACTUL MESAJULUI TRANSMIS DE MIJLOACELE DE PUBLICITATE ASUPRA GRUPULUI TINTA
2.1. Constructia mesajului
2.1.1. Evaluarea ?i alegerea mesajului
2.2. Executia mesajului
2.3. Erori de constructie ale mesajului publicitar
2.4. Deontologia pubicitatii
CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ
RECLAMELE SI EFECTELE ACESTEIA ASUPRA CONSUMATORULUI
3.1.Stabilirea obiectivelor cercet?rii
3.2.E?antionarea
3.3.Elaborarea instrumentelor
3.4.Analiza si interpretarea rezultatelor
3.5.Analiza de con?inut calitativ? a reclamelor men?ionate ?n chestionar
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE.... pg 86

Alte date

Conceptul de spatiu public pune in miscare cu regularitate cercetarile din stiintele sociale de mai bine de treizeci de ani.

Odata cu aparitia mijloacelor de comunicare de masa, a sondajelor si a tehnicilor de marketing, comunicarea a participat la transformarile practicilor publicitare.

Publicitatea este un camp de complexitate ridicata al practicii sociale. Aici se intalnesc fenomene si procese care fac obiectul de cercetare al unor discipline stiintifice de mare traditie: sociologie, psihologie si mitologie estetica.

Publicitatea a suferit numeroase modificari si evolutii in timp. Daca primele erau simple anunturi, insotite, eventual, de imaginea produsului despre care se vorbea, reclamele de la inceputul secolului 20 au inceput sa reflecte trecerea si in acest domeniu la profesionalism. Astfel, reclamele tiparite in reviste au devenit adevarate opere de arta, lansand un stil asemanator artelor plastice. Dupa 1905, accentul s-a pus pe textul publicitar care arata motivele pentru care trebuia cumparat respectivul produs. Au existat doua metode de abordare: unul care folosea argumente concrete, cuantificabile si altul care folosea atributele imateriale ale produselor ( prestigiu, eleganta ). Dupa primul razboi mondial si dupa aparitia unei oferte in produse mult superioara cererii, a fost introdusa notiunea de marca.

Consumatorul era tentat cu calitatile superioare ale unui produs, reflectate, insa, si in pretul sau mai mare decat ale produselor similare. Ulterior acest tip de reclama a evoluat in sensul atribuirii unei greutati exgerate numelui in detrimentul produsului propriu-zis.

Chiar daca metodele folosite in publicitate de influentare a publicului sunt aceleasi cu cele folosite in orice alta campanie de propaganda, exista cateva artificii tehnice care sunt folosite in special in acest domeniu.

Multe reclame sunt pur si simplu informative. Dar exista o incredere persistenta, subterana si daunatoare in reclama care nu mentioneaza nici un pret.

Lucrarea de fata este structurata pe 3 capitole si anume:

Capitolul 1: Delimitari conceptuale

Primul pas in elaborarea unui program de publicitate il constituie stabilirea obiectivelor. Aceste obiective trebuie sa rezulte din deciziile anterioare legate de piata tinta, pozitionare pe piata si mixul de marketing. Strategiile referitoare la pozitionarea pe piata si la mixul de marketing definesc sarcinile ce-i revin publicitatii in cadrul programului complex de marketing. Multe obiective, bine precizate, de comunicare si vanzare, pot fi puse in sarcina publicitatii.

Capitolul 2: Impactul mesajului transmis de mijloacele de publicitate asupra grupului tinta

Specialisti de publicitate se confrunta cu un mediu din ce in ce mai aglomerat de publicitate. Consumatorul obisnuit poate audia sau viziona numeroase programe de radio si televiziune si are de ales intre mii si mii de publicatii. La acestea se adauga nenumarate cataloage, reclame prin posta si multe alte mijloace de informare.

Mesajul transmis de publicitate trebuie sa fie bine proiectat, plin de fantezie, antrenant si plin de satisfactii pentru consumatori.

Îndeplinirea acestor obiective necesita imaginatie si spirit inovator. Astfel, strategia creativa va juca un rol din ce in ce mai important in privinta succesului publicitatii. Pentru elaborarea acestei strategii, specialistii in publicitate parcurg un proces in trei etape, care constau in generarea mesajului, evaluarea si alegerea acestuia si executia mesajului.

Capitolul 3: Studiu de caz: Reclamele si efectele acesteia asupra consumatorului

În vederea realizarii acestei cercetari ne-am propus mai multe obiective si ipoteze de cercetare.

In final sunt prezentate concluziile, bibliografia si anexele aferente lucrarii.

Publicitatea constituie una din posibilitatile pentru care o organizatie opteaza cu scopul de a-si face cunoscut produsul, serviciul sau imaginea. Printr-o forma inpersonala de promovare transmisa prin canale media selectate aceasta devine o metoda de promovare in masa transmitand un singur mesaj unui public larg.

Campaniile publicitare au scopul de a atinge un anumit nivel de vanzari prin captarea atentiei publicului asupra unui produs sau serviciu, prin informarea si convingerea unui nou segment de consumatori sau prin formarea si mentinerea clientilor loiali.

Reclamele au un impact social major prin sustinerea comunicarii mass-media. Datorita reclamelor mijloacele de comunicare si informare in masa sunt gratuite sau costa foarte putin.

Pentru a-si creste eficienta publicitatea de-a lungul timpului a fost nevoita sa se adapteze la noile trenduri si tehnologii. De la primele panouri publicitare, presa scrisa, radio si televiziune pana la mediul online, acesta din urma fiind inca foarte putin exploatat, avand in vedere posibilitatile de care dispune.

CAPITOLUL 1. CONSIDERATII GENERALE

1.1. Delimitari conceptuale

Publicitatea este unul dintre cele cinci instrumente importante folosite de firme pentru orientarea informatiilor, convingatoare, catre cumparatori si alte categorii de public vizate. Definim publicitatea ca fiind, „orice forma de prezentare si promovare nepersonala a unor idei, bunuri sau servicii, platite de un sponsor bine precizat” [1 G?org?scu, Sofi? , D? l? publicit?t? l? m?nipul?r?. Bucur?sti: ?ditur? Fund?ti?i Romani? d? Main? , 2006,p.36]. Categoria celor ce cheltuiesc bani cu publicitatea include nu numai firme, ci si muzee, organizatii sociale si profesionale, care isi fac publicitate pentru ideile si principiiile proprii la cunostinta diverselor categorii de public vizate. Publicitatea a fost folosita in toate tarile lumii, inclusiv in fostele tari. Ea reprezinta o modalitate eficienta de raspandire a unor mesaje, fie ca este vorba de un mesaj menit sa atraga preferinta publicului pentru produsele Coca-Cola, fie ca este vorba de a oferi motivatii pentru consumul de lapte sau pentru un stil de viata sanatos..

Publicitatea - adica utilizarea de catre vanzator a unor mijloace platite pentru a comunica informatii convingatoare despre produsele si serviciile pe care le ofera sau despre organizatia careia ii apartine - este un mijloc informational eficient. Publicitatea imbraca o multime de forme in functie de diverse criterii pentru comertul cu amanuntul, (de produs, de marca, institutionala etc.), fiind destinata sa asigure atingarea unor obiective foarte variate (realizarea de vanzari imediate, obtinerea recunoasterii marcii, consolidarea preferintei pentru o anumita marca).

Luarea unei decizii cu privire la publicitate, este un proces in cinci etape si consta in: stabilirea obiectivelor, luarea deciziei referitoare la buget, luarea deciziei privitoare la mesaj, luarea deciziei cu privire la mijloacele de publicitate si evaluarea eficientei activitatii de publicitate.

Este de dorit ca utilizatorii publicitatii sa-si defineasca obiective clare, adica sa stabileasca daca rolul publicitatii este de a informa, de a convinge sau de a improspata memoria cumparatorilor. Bugetul de publicitate poate fi elaborat fie in functie de cheltuielile pe care firma respectiva si le poate permite, fie pe baza unui procentaj de vanzari, fie in functie de cheltuielile pe care le face concurenta, fie in functie de obiectivele pe care firma isi propune sa le realizeze. [2 P?tr?scu, D?cini? Crin? , Cr??tivit?t? si inv?stig?r? in publicit?t?. Cluj-N?poc?: C?rp?tic? , 2002,p.27]

Sunt disponibile mai multe modele perfectionate ce pot fi folosite in luarea deciziilor. Luarea deciziilor privitoare la mesaj implica generarea mesajelor, evaluarea lor si alegerea cele mai bune posibile si executarea lor efectiva. Luarea deciziei privitoare la mijloacele de publicitate presupune definirea precisa a obiectivelor legate de sfera de cuprindere, de frecventa de repetare si impact; alegerea principalelor mijloace de reclama; selectarea instrumentelor specifice si realizarea programarii publicitatii. Si, in sfarsit, evaluarea unei campanii de publicitate presupune evaluarea efectului de comunicare, al reclamei, precum si evaluarea efectului publicitatii asupra vanzarilor, evaluari ce trebuiesc facute inainte, in timpul si dupa desfasurarea campaniei. [3 B?l?b?n, D?li?, ?brud?n, Mir?l? –T?ndint? in PR si publicit?t?, pl?nific?r? str?t?gica si instrum?nt? d? comunic?r?, ?d. Tritonic, Bucur?sti, 2008,p.53]

Diversele organizatii realizeaza publicitatea in moduri diferite. În cadrul firmelor mici, de aceasta se ocupa o persoana din cadrul compartimentului comercial sau de marketing, care colaboreaza cu o agentie specialiazata. O firma mare isi poate realiza propriul compartiment de publicitate, subordonat sau un departament de marketing.

Sarcina compartimentului de publicitate sunt: de a crea strategiile de publicitate, de a aproba reclamele concepute de agentiile colaboratoare, campaniile de publicitate, de a elabora bugetul total necesar, precum si de a se ocupa de publicitatea prin posta, de afisajul la punctele de desfacere si celelalte forme de publicitate. Cele mai multe firme apeleaza la serviciile unei agentii de publicitate externe, care sa le ajute atat sa-si creeze campaniile proprii, cat si sa aleaga si sa achizitioneze mijloacele de comunicare adecvate.

În elaborarea unei campanii de publicitate, se inceape intotdeauna cu identificarea pietei, tinta si a motivelor de cumparare ale consumatorului. Apoi, pot trece la luarea celor cinci decizii fundamentale, cunoscute sub numele de "cei 5 M":

? Care sunt obictivele publiciattii? (Mision)

? Cat de multi bani pot fi cheltuiti? (Money)

? Ce mesaj trebuie lansat? (Message)

? Ce mijloace de comunicare trebuie folosite? (Means)

? Cum trebuie evaluate rezultatele? (Measuring)

1.2. Caracterizarea elementelor procesului de comunicare publicitara

Potrivit agentiei de publicitate MC. Coanor Eriksson Ind. reclama este adevarul bine spus. Filozofia aceasta a fost sustinuta si de managementul Coca-Cola. Reclama pentru Coca-Cola trebuie sa fie o experienta placuta, sa reflecte calitatea in conditiile existentei reale si sa ne faca sa impartasim placerea de a o bea. În decursul existentei sale, reclama Coca-Cola a avut 97 de sloganuri: dintre care enumeram care mi s-au parut cele mai interesante; [4 C?th?l?t, B?rn?rd , Publicit?t? si soci?t?t?. tr?d. Costin Pop?scu, Bucur?sti: Tr?i , 2005,p.67]

? “ Bautura nationala cea mai cumparata”

? “ Pauza care revigoreaza “

? “ Simbolul universal al modului de viata american”

? “ Nu poti sa-ti invingi setea”.

Albert Lasker care este considerat parintele reclamei moderne spunea : “… reclama este tehnica de vanzare facuta publica prin tiparituri ”. În prezent exista multe concepte bine construite cu privire la ce este publicitatea si tindem sa avem opinii in legatura cu publicitatea adanc inradacinate in noi. Se apreciaza ca publicitatea poate fi definita ca proces de comunicare de marketing, proces economic si social, de relatii cu publicul, proces de informare, de presiune in functie de punctul de vedere considerat.

Publicitatea are o influenta mai mare asupra societatii contemporane si asupra activitatii comerciale.

? publicitatea este destinata unor grupuri de oameni si nu indivizilor deci este nonpersonala;